Un summit european de la Milano atrage atenția asupra costurilor uriașe ale bolilor cardiovasculare și diabetului în Europa și evidențiază nevoia de a investi mai mult în prevenție pentru reducerea acestor cheltuieli. În timp ce statul român alocă anual aproximativ 3 miliarde de lei pentru Programul Național de Diabet, criza diagnosticării și accesului la tratamente inovatoare persistă, cu liste de așteptare prelungite și inechități în distribuție.
Costurile uriașe ale bolilor cardiovasculare în Uniunea Europeană
Boala cardiovasculară costă anual în Europa peste 282 de miliarde de euro. Dintre aceste cheltuieli, aproape 47 de miliarde de euro reprezintă pierderi directe de productivitate, iar peste 250 de milioane de zile de muncă sunt pierdute din cauza dizabilităților provocate de aceste afecțiuni. Impactul economic este accentuat și în rândul sistemelor de sănătate, unde 55% din costuri sunt pentru asistența medicală directă, iar restul pentru pierderi de productivitate și îngrijiri informale suportate de familii.
Rata mortalității și situația din România
România înregistrează aproximativ 150.000 de decese anual cauzate de bolile cardiovasculare, o rată de mortalitate de 2,5 ori peste media europeană. Conferința de la Milano evidențiază faptul că impactul acestor afecțiuni depășește limitele medicale, prezentând un obstacol major pentru economia țării.
Diabetul: o problemă acută în România și Europa
Peste 1,3 milioane de adulți din România au fost diagnosticați cu diabet, fiind vorba despre 9% din populație, dar estimările indică faptul că aproape jumătate din cazuri nu sunt diagnosticate sau tratate corespunzător. În Europa, peste 22 de milioane de oameni cu diabet (33,6%) nu știu că suferă de boală. O proporție semnificativă de populație, 39%, are obezitate, factor principal pentru diabetul de tip 2.
Întârzierea accesului la tratamente inovatoare
Durata mediană de așteptare pentru aprobarea și rambursarea tratamentelor inovatoare în UE este de 532 de zile. Există discrepanțe mari între țări, de la 56 de zile în unele state până la peste 1.200 de zile în alte regiuni din Europa Centrală și de Est. În Germania, tratarea durează în medie 120 de zile, în timp ce în alte zone depășește frecvent 800 de zile.
Viziunea industriei farmaceutice
Conducerea Eli Lilly and Company subliniază că prevenirea bolilor cardiometabolice este posibilă la scară largă, însă actualele sisteme de sănătate nu sunt pregătite să valorifice aceste oportunități.„Discutăm despre un necesar de a regândi prioritățile și alocarea resurselor în sănătate”, a declarat Dave Ricks, președinte și CEO al companiei, care precizează că doar 3 cenți din fiecare euro alocat sistemului de sănătate în România se direcționează spre prevenție.
Necesitatea unei abordări integrate în România
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că, deși finanțarea Programului Național de Diabet este de circa 3 miliarde de lei anual, există probleme precum liste de așteptare netransparente și criterii de eligibilitate restrictive, care lasă mii de tineri fără sprijin. În plus, situația rămâne critică din cauza lipsei de acces rapid la tratamente moderne, în pofida progresului științific.
Strategii pentru reducerea decalajelor și prevenție
Compania Eli Lilly își propune ca până în 2040 să elimine decalajul de acces la terapii asupra pacienților din țările cu venituri mici și medii. Strategia se bazează pe inovație pentru toate regiunile, extinderea modelelor de acces și parteneriate pentru prevenție și diagnostic timpuriu.
Conclusie
Deși sistemele de sănătate europene dispun de tehnologii și cercetări avansate, timpul de așteptare pentru tratamente și criza diagnosticării persistă, crescând cheltuielile și inegalitățile. România are nevoie de o reformă în prioritizarea prevenției și accesului la terapii moderne pentru a reduce poverile medicale și economice ale bolilor cardiovasculare și diabetului.
