Preşedintele Donald Trump a anunțat retragerea ultimelor trupe ale coaliției antijihadiste din Irak, calificând această decizie drept o „victorie” pentru Statele Unite. El a afirmat că deciziile din trecut, considerate greșite, au impus SUA un impas în această țară, iar acum “se încheie o etapă”.
Contextul retragerii din Irak
Decizia a fost anunțată miercuri, pe rețeaua Truth Social, Trump afirmând că ultimele forțe americane părăsesc Irak și că această acțiune marchează sfârșitul unei misiuni costisitoare.
Gruparea terroriștilor ISIS, considerată principalul motiv al intervenției inițiale, este acum complet dezmembrată, potrivit președintelui american.
Operațiunea „Inherent Resolve” s-a desfășurat din 2003, sub președințiile lui George W. Bush, Barack Obama, și Joe Biden, urmând să se încheie în 2026, sub conducerea administrației Trump.
< h2>Declarații și implicații ale deciziei
Donald Trump a declarat că retragerea reprezintă o victorie pentru Irak, pentru Statele Unite și pentru lupta împotriva ISIS. El a menționat că SUA a oferit comandanților instrumentele necesare pentru finalizarea misiunii și a refuzat prezența temporară de tipul unei prezențe permanente.
Președintele a lăudat noul prim-ministru irakian, Ali al-Zaidi, susținând că acesta a câștigat alegerile într-un mod neașteptat și a reușit să învingă adversarii. Trump a subliniat că „Califatul nu mai există” și că SUA se întorc acasă.
< h2>Raționamentul și controversele legate de retragere
Trump a făcut o comparație cu retragerea din Afganistan, criticând modul în care s-a gestionat această ultimă operațiune, inclusiv lăsarea în urmă a echipamentului militar și moartea a 13 soldați.
El a spus că SUA a stabilit o misiune clară, a dotat forțele cu resurse și a refuzat o prezență temporară care să devină una permanentă.
Expertiza irakiană avertizează că această retragere, convenită în 2024 și pusă în practică în 2026, ar putea crea spațiu pentru mână liberă din partea Iranului și pentru reapariția grupărilor militante, inclusiv ISIS, precum și pentru influența altor inamici ai SUA.
< h2>Rezistența islamică și situația armamentului
Alianța milițiilor pro-iraniene „Rezistența Islamică” din Irak a refuzat miercuri să se plieze pe termenul pentru predarea armelor, amenințând că armamentul rămâne depozitat în mâinile mujahedinilor.
Aceasta a declarat că nu există un termen pentru predarea armamentului și nu este supusă vreunui acord, în timp ce a revendicat dreptul de a răspunde la orice încălcare a suveranității Irakului de către americani sau sioniști.
Miliția Kataib Hezbollah a confirmat că avioane americane de supraveghere și luptă continuă să opereze în spațiul aerian irakian. Rapoartele indică că aceste operațiuni au avut loc până pe 30 octombrie, data la care se încheie oficial desfășurarea forțelor antijihadiste.
< h2>Încheierea operațiunii și reacțiile
Pe 30 septembrie, Irak a declarat încheierea definitivă a prezenței militare americane în țară, numind această zi „Ziua Suveranității”. A fost rezultatul discuțiilor între Washington și Bagdad, în 2024, și implementate gradual până în această zi.
Guvernul irakian intenționează să extindă termenul inițial de predare a armamentului milițiilor până pe 30 iunie 2027, după ce anterior s-a vorbit despre o perioadă de 90 de zile pentru transferurile armamentului sau integrarea acestor grupări în forțele armate naționale.
Coaliția internațională, formată din circa 30 de țări, a avut rolul principal în lupta contra ISIS, oferind suport în antrenament, consultanță și sprijin pentru forțele irakiene, kurde și milițiile șiite.
Irakul a declarat că în 2017 a proclamat înfrângerea ISIS în țară.
Informațiile despre această retragere reprezintă, conform oficialilor, închiderea unei etape de aproape un deceniu de prezență militară externală în Irak.
