Președintele Donald Trump a înregistrat o scădere a sprijinului în rândul catolicilor americani, conform unui sondaj citat de Axios. Rata de aprobare printre catolicii albi a scăzut de la 59% în februarie 2025 la 52% în ianuarie 2026, iar în rândul catolicilor hispanici, această cifră a scăzut de la 31% la 23%. Aceste schimbări apar în contextul atacurilor împotriva Papei Leon al XIV-lea și al controverselor lansate de președinte în ultimele luni.
Schimbări în percepția electorală a catolicilor
Decuplarea sprijinului republican față de Trump în rândul catolicilor se corelează cu declarațiile și acțiunile sale recentă. În 2024, Trump a câștigat voturile catolicilor cu o diferență de 10–20 de puncte procentuale, dar oficiali și analiști indică o tendință de scădere a susținerii.
Pe fondul declinului, sondajele sugerează că partidele ar putea avea dificultăți în câștigarea acestui segment electoral decisiv. Catolicii reprezintă aproximativ 20% din electoratul național, fiind cel mai mare grup de alegători indeciși. Această fluctuație de opinie ar putea influența rezultatele alegerilor din această toamnă.
Declarații și atacuri împotriva Papei
Recent, Trump a criticat dur și a publicat o imagine generată de inteligența artificială, în care apare îmbrăcat ca Isus, vindecând bolnavi. Imaginea a fost apoi ștersă de către președinte, care a declarat că inițial credea că îl reprezintă ca un doctor și nu ca Iisus.
În discursurile sale, Trump l-a atacat direct pe Papa Leon al XIV-lea, acuzându-l de slabiciune în fața criminalității și de gestionare inadecvată a politicii externe. De asemenea, el a afirmat că alegerea papei Leon a fost influențată de motive politice și nu de procesul sacru al conclavului, iar aceste declarații au fost criticate de către unii analști și de sprijinitori creștini.
Papa Leon a răspuns cu o declarație privată, din avion spre Algeria, spunând că mesajul creștin este folosit „în mod abuziv”. În fața criticilor, șeful Bisericii Catolice a precizat că nu dorește să intre într-o dezbatere cu președintele american și a subliniat că mesajul Evangheliei nu trebuie utilizat abuziv.
Reacții în sânul Bisericii
Nicio voce catolică proeminentă nu a venit în apărarea publică a atacurilor lui Trump asupra papei. Andrew Chesnut, președintele catedrei de studii catolice de la Virginia Commonwealth University, a spus că astfel de atacuri directe și publice la adresa Papei sunt neobișnuite în țările occidentale majoritar creștine. El a menționat că mulți catolici, inclusiv albi, consideră aceste atacuri ca fiind un afront la adresa religiei lor.
Chesnut a subliniat că afirmațiile lui Trump despre procesul de alegere a papei pot fi interpretate drept o critică la adresa întregii comunități catolice, iar acest lucru este riscant. El a adăugat că, din cauza faptului că Papa Leon este primul pontif american, sentimentul de implicare personală a creștinilor americani față de liderul spiritual este mai pronunțat.
În același timp, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a condamnat atacurile lui Trump, exprimând sprijin pentru apelurile papei la pace și criticând declarațiile președintelui american.
Impactul asupra electoratului catolic și alegerilor
Catolicii reprezintă aproximativ 20% din electoratul național. În 2020, votul lor s-a împărțit, Trump fiind preferat de unii cu o diferență de un punct procentual, iar alții alegând-o pe Biden cu o diferență de cinci puncte.
În 2024, Trump a câștigat în mod clar acest segment, cu o marjă între 10 și 20 de puncte procentuale. În ciuda acestei victorii, scăderea sprijinului în rândul catolicilor albi și hispanici indică o posibilă schimbare a dinamicii electorale.
De la începutul anului 2025 până în ianuarie 2026, aprobarea pentru Trump în rândul catolicilor albi a scăzut cu 7 puncte procentuale, iar în cazul catolicilor hispanici, scăderea este de 8 puncte.
Aceste cifre arată o potențială erosionare a bazei de sprijin din rândul creștinilor de etnie latino și albi, în condițiile în care alegerile pentru Congres vor avea loc în noiembrie, iar evoluțiile din campanie pot influența decisiv preferințele electorale.