Președintele american Donald Trump a propus înlocuirea termenului „inteligență artificială” cu „super inteligență” și a avertizat că refuzul de a adopta această terminologie va face ca persoanele respective să fie considerate „inamici” de către Casa Albă, fără a clarifica implicațiile practice ale acestei etichete.
Această inițiativă a fost anunțată de Trump în septembrie, în cadrul discursului său în fața Adunării Generale a ONU, motivând schimbarea prin faptul că expresia „sună mult mai bine” și că termenul „artificial” transmite o idee eronată despre natura tehnologiei.
Ulterior, președintele a semnat un decret care impune utilizarea noului vocabular în toate comunicările oficiale ale guvernului federal.
Reacții din mediul academic și diferențe de opinie
Jean-Pierre Dubé, profesor de marketing la Universitatea din Chicago, a afirmat că în Casa Albă există o „îngrijorare reală” legată de reticențele față de inteligența artificială. El consideră însă că schimbarea denumirii nu va avea un impact major asupra opiniei publice, fiind mai degrabă o speranță nerealistă.
Specialistul menționează că temerile legate de AI ar putea afecta ritmul de dezvoltare al tehnologiei în Statele Unite, în special în comparație cu China, însă subliniază că o simplă modificare de terminologie nu va schimba percepția populară.
Ronald Kline, istoric la Universitatea Cornell, adaugă că denumirea de „super inteligență” implică o depășire a capacităților umane, ceea ce face această expresie chiar mai îngrijorătoare decât „artificial”.
Donald Trump și alegerea termenilor
Trump a exprimat clar că nu se bazează pe studii academice sau sondaje pentru deciziile sale. În cartea sa „Arta negocierii”, acesta afirmă că „nu mă bazez pe studii sofisticate de marketing. Îmi fac propriile sondaje și trag propriile concluzii”.
El a sondat utilizatorii platformei Truth Social, unde varianta „super inteligență” a fost preferată în fața opțiunii „inteligență superioară”.
Deși utilizarea unui termen mai înfricoșător poate intensifica îngrijorările, Donald Trump pare să prefere această abordare pentru a-i susține poziția.
Percepția publicului și temeri legate de AI
Potrivit unui sondaj recent, realizat de Universitatea Quinnipiac, doar 25% dintre alegători sunt mulțumiți de modul în care Trump gestionează subiectul inteligenței artificiale, în timp ce 58% sunt nemulțumiți.
Experții explică că termenul „artificial” poate induce teamă, iar înlocuirea sa cu „super” poate părea și mai alarmantă, lucru de care Donald Trump pare să fie conștient.
Originea și evoluția termenului „inteligență artificială”
Termenul „inteligență artificială” a fost folosit pentru prima dată în 1956, în timpul unui simpozion organizat de Universitatea Dartmouth din SUA.
Acest termen a fost creat pentru a uni cercetările din domenii precum matematică, psihologie și inginerie, care urmăriau să învețe computerele să „gândească” ca oamenii, în epoca calculatoarelor uriașe.
Deși nu a fost unanim acceptat, comunitatea științifică a adoptat termenul, fiind considera că „pare să fie aici pentru a rămâne”, după cum nota Herbert Simon încă din 1969.
Rezultatul a fost că denumirea a devenit un acronim, IA sau AI, fiind asociată cu creșterea companiilor precum OpenAI.
În cazul companiei care a creat ChatGPT, nu trebuie să fie schimbat numele, chiar dacă termenul „super inteligență” a fost preluat în comunicările unor mari companii, precum Meta, grupul lui Mark Zuckerberg.
Niciun reprezentant oficial sau companie nu a declarat intenția de a ajusta terminologia în urma inițiativei președintelui Donald Trump.
