Europa caută soluții pe termen lung pentru criza îngrășămintelor, în contextul creșterii costurilor și al tensiunilor pe piața globală, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu și de închiderea Strâmtorii Ormuz. Planul propus de Comisia Europeană, urmat să fie prezentat marți, include măsuri de reglementare menite să reducă dependența față de fertilizanți importate și să folosească mai mult gunoi de grajd și deșeuri agricole în procesul de producție a îngrășămintelor.
Criza prețurilor și situația fermierilor
Analiștii avertizează asupra creșterii prețurilor alimentelor, afectată de scumpirea îngrășămintelor, în condițiile în care nu există un plan de pace între SUA și Iran pentru reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile de producție ale fermierilor europeni continuă să crească, iar capacitatea de a produce și aproviziona Europa cu fertilizanți scade.
Fermierii se așteptau la măsuri îndrăznețe pentru a combate criza, apreciază eurodeputata Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European. În opinia acesteia, foile de parcurs propuse nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile actuale, fermierii fiind în nevoie de acțiuni concrete și imediate.
Reacțiile fermierilor și importanța autonomiei
Reprezentanții organizațiilor agricole din Europa atrag atenția asupra faptului că fermierii nu pot aștepta mult timp, în condițiile în care costurile de producție și dispariția capacităților de producție a îngrășămintelor europene devin probleme acute. José María Castilla, de la ASAJA, afirmă că criza depășește aspectele legate de preț, fiind legată de autonomia strategică, securitatea alimentară și subzistența agriculturii europene.
Europa produce în prezent o parte semnificativă a fertilizanților folosiți, recurgând la gaze importate pentru această industrie. Închiderea Strâmtorii Ormuz la sfârșitul lunii februarie a dus la creșteri de prețuri ale gazelor, ceea ce a tensionat piețele mondiale ale îngrășămintelor. În consecință, prețurile au crescut cu circa 70% față de nivelurile din 2024.
Soluțiile pe termen lung ale Uniunii Europene
Documentele obținute recent, citate de Politico, arată că planul UE adoptă un strategiu orientat spre reglementare, menit să reducă dependența de îngrășăminte din combustibili fosili importați. Soluțiile rapide, precum suspendarea taxelor vamale pentru importurile din Rusia și Belarus sau reducerea taxelor UE pentru importurile cu emisii ridicate de carbon, au fost excluse din cauza riscului politic.
Strategia pe termen lung se axează pe modificarea regulilor existente, inclusiv a prevederilor din Directiva UE privind nitrații. Aceste reguli permit în prezent fermierilor din zonele afectate de poluarea apei să utilizeze azot extras din gunoi de grajd, depășind limitele obișnuite ale UE. Propune extinderea acestor prevederi pentru a include digestatul, produs secundar din biogazel, care rezultă din descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice.
Gunoiul de grajd, o soluție potențială, dar nu exclusivă
Herbert Dorfmann, eurodeputat din Comisia AGRI, afirmă că gunoiul de grajd poate fi parte a soluției, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot. El subliniază că fermierii trebuie să beneficieze de multiple instrumente pentru a face față crizei.
Thomas Waitz, eurodeputat ecologist din Austria, critică dur planul european, afirmând că nu se merg suficient de departe. Potrivit acestuia, dependența de îngrășăminte bazate pe combustibili fosili reprezintă cauza principală a crizei, iar lipsa unor măsuri mai ferme menite să reducă această dependență perpetuează problemele.
Europa continuă să fie dependentă de importurile de fertilizanți, în condițiile în care criza energetică și geopolitică amplifică dificultățile sectorului agricol și a securității alimentare.