Uniunea Europeană intenționează să adopte măsuri mai ferme față de China, pentru a răspunde dezechilibrelor comerciale și practiciilor considerate incorecte, una dintre cele mai recente fiind prezentarea unor idei înaintea summitului liderilor UE din 18-19 iunie. În contextul acestor inițiative, posibilitatea introducerii unor reguli pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare și limitarea accesului Chinei în anumite sectoare ale pieței UE este luată în considerare.
Posibile măsuri ale UE pentru gestionarea relației comerciale cu China
Comisia Europeană sugerează utilizarea unor mecanisme comerciale care să limiteze influența Chinei în domenii precum industria chimică, metalurgică și tehnologiile pentru energie curată. Propunerile pot include și obligarea companiilor europene să-și diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de China.
Comunicatul oficial al Comisiei indică faptul că, pe măsură ce interesele economice și de securitate devin mai interconectate, este nevoie de un răspuns mai coerent și robust din partea Uniunii. Nu este însă clar dacă aceste propuneri concrete vor fi anunțate înainte de trimestrul al treilea al anului 2023.
Discuții privind dezechilibrele comerciale și supraproducția Chinei
Summitul G7, programat pentru jumătatea lunii iunie, va abordea problemele legate de dezechilibrele comerciale și de „supracapacitatea” industriei chineze. China își afirmă, totodată, dominația asupra resurselor esențiale, precum pământurile rare și alte metale utilizate în tehnologie, energie și industrie auto.
Statele Unite și alte țări acuză China de producție excesivă, considerând că subvențiile generoase acordate companiilor locale facilitează exporturi la prețuri de dumping. Aceste practici afectează producătorii externi, care nu pot concura cu prețurile subvenționate și cu costurile de producție mai mici din China.
Politici europene pentru reducerea dezechilibrelor comerciale
Uniunea Europeană a propus politici precum „Buy European” și programul RESourceEU, menite să accelereze dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice, parte din strategia de reducere a dependenței de China. Aceste măsuri vizează și consolidarea parteneriatelor cu țări precum cele din Asia Centrală, Australia și Brazilia.
De asemenea, Beijingul a reacționat critic, acuzând UE că folosește date comerciale selectiv pentru a justifica afirmațiile legate de dezechilibre. China amenință cu „contramăsuri ferme” dacă UE va avansa cu politicile „Buy European” și alte măsuri privind suveranitatea tehnologică.
Ministerul de Externe de la Beijing afirmă că nimeni nu este obligat să facă comerț cu China și că Beijingul va lua măsuri pentru a-și proteja propriile interese. În schimb, SUA și UE susțin că practici precum subvențiile și dumpingul de produse afectează competitivitatea producătorilor autohtoni.
Impactul practicilor comerciale chineze asupra industriei europene
Eurozona se confruntă cu dificultăți mai mari decât Statele Unite, din cauza costurilor mai ridicate pentru energie și a reglementărilor stricte. Europenii au încercat să limiteze importurile chinezești de vehicule electrice subvenționate, aplicând taxe vamale, dar rezultatele au fost mixte. În ultimul an, aproape 40% dintre noile înmatriculări auto în Europa au fost modele hibride, iar cota de piață a Chinei continuă să crească.
Posibilitatea de a adopta legi mai dure este discutată, însă în procesul decizional se află și divergențele dintre Franța și Germania. Parisul susține impactul subvențiilor chineze asupra pieței, în timp ce Berlinul manifestă îngrijorare față de dependența industrială de China, cea mai mare piață pentru manufacturări europene.
Comisia Europeană intenționează să folosească instrumente comerciale existente, precum taxe vamale și cotă de import, mai sistematic în toate sectoarele, pentru a contracara practicile comerciale chineze. În prezent, Europa a avut rezultate limitate în reducerea importurilor din China, în special în domeniul vehiculelor electrice, unde cota de piață chineză în Europa crește constant.
**În total, Uniunea Europeană caută să își clarifice și întărească poziția față de China, în contextul unor relații comerciale și investiționale marcate de dezechilibre și practici contestate.**