România și Bulgaria se află în coada clasamentului european privind competențele digitale ale populației, în timp ce alte state membre înregistrează progrese semnificative. La nivelul Uniunii Europene, doar 55,6% din populația cu vârsta între 16 și 74 de ani deține competențe digitale de bază, de la 53,9% în 2022. În condițiile în care aproape 90% din pozițiile de muncă solicită cel puțin abilități digitale minime, diferența între cerințe și nivelul de pregătire devine o vulnerabilitate critică pentru competitivitatea regiunii.
Statele din nordul și vestul Uniunii, precum Țările de Jos, Finlanda, Irlanda și Danemarca, se apropie sau depășesc pragul de 80% în competențe digitale. În schimb, România și Bulgaria rămân în urmă, cu procente de 27,7%, respectiv 35,5% în anul 2025, potrivit datelor recente. România a înregistrat o scădere mică, de 0,09 puncte procentuale, față de 2022, când procentul era de 27,8%. Bulgaria a avut o creștere de la 31,2% în 2022 la 35,5% în 2025.
Analiza arată o evoluție negativă pentru zece state membre între 2022 și 2025, inclusiv Letonia, Slovacia și Slovenia. Aceste state au înregistrat scăderi ale nivelului de competențe digitale, marcând o ruptură față de tendința de progres din anii anteriori. Pentru alte state, precum Polonia sau Italia, creșterile rămân moderate, în timp ce Letonia și Slovenia au înregistrat scăderi semnificative, de 5,46 și, respectiv, 3,87 puncte percentage.
Media europeană a crescut de la 53,9% în 2022 la 55,6% în 2025. Pentru a realiza ținta de 80% competențe digitale de bază până în 2030, rata de progres trebuie să fie de aproape nouă ori mai mare decât cea actuală. În aceste condiții, ritmul de creștere insuficient al accelerat înregistrează un decalaj semnificativ față de obiectivul stabilit.
România a stagnat, cu o scădere marginală de 0,09 puncte procentuale, fiind la 27,7% în 2025 față de 27,8% în 2022. Bulgaria a înregistrat o creștere mai rapidă, de la 31,2% la 35,5%, însă rămâne departe de media UE. În alte țări din regiune, precum Polonia și Italia, evoluțiile sunt moderate, iar Letonia și Slovacia înregistrează scăderi semnificative.
Competențele digitale sunt din ce în ce mai esențiale pentru accesul la piața muncii, servicii publice și educație. Lipsa unei creșteri accelerate poate amplifica decalajele atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.
Pentru România, situația sugerează un risc de a nu ține pasul cu evoluția digitală a economiei europene, accentuând diferențele în oportunități economice. În lipsa unor investiții urgente în educație digitală și formare profesională, decalajul față de alte state membre poate continua să se mărească.