Guvernele din mai multe țări europene, inclusiv România, încearcă să reducă cheltuielile legate de concediile medicale, dar medicii și reprezentanții pacienților atrag atenția asupra deteriorării stării de sănătate și a îmbătrânirii populației, precum și asupra obiceiurilor preluate din perioada pandemică. În ciuda eforturilor, situația rămâne complexă și diversificată în Europa.
Aparare comparativă între România și alte state europene
În România, neplata primei zile de concediu medical a fost introdusă, dar procedura pentru obținerea concediului rămâne birocratică și restrictivă. Alte țări europene au adoptat măsuri similare, însă diferă în implementare și în modul de gestionare a concediilor. În Italia, medicii eliberează electronic certificate de concediu medical, transmitând automat către angajator și către instituțiile de securitate socială. În Franța, angajatul trimite online adeverința către angajator, în timp ce în Austria, angajatul anunță simplu boala, iar certificatul poate fi prezentat în a patra zi, fiind posibilă și consultarea telefonică. În Lituania, procesul este complet digital, documentele fiind vizibile automat pentru toate instituțiile implicate. În Polonia, toate procedurile sunt gestionate electronic din 2018, cu posibilitatea eliberării certificatei retroactiv cu până la trei zile.
Bulgaria are aproape o treime din angajați în concediu medical, cu 965.000 de persoane în 2024, dintr-un total de 3,3 milioane de lucrători. Costurile pentru concedii medicale au ajuns la aproape 550 de milioane de euro, circa 0,5% din PIB. În 2025, salariul mediu pentru o zi de concediu a fost de aproximativ 32 de euro, iar certificatele eliberate s-au ridicat la peste 16,7 milioane de zile de incapacitate temporară. Bulgaria a implementat controale pentru verificarea situației concediilor.
În România, în 2024, pentru un total de 5,5 milioane de angajați, s-au eliberat peste 3,2 milioane de certificate de concediu, cu un total de 7,3 milioane de zile de incapacitate. În fiecare lună, media certificatelor este de 270.000. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu deține statistici complete despre numărul de persoane, ci doar despre numărul de certificate, ceea ce limitează analiza situației reale.
Spania a înregistrat în 2025 un nivel record cu 53,7 concedii la 1.000 de angajați, peste 51,1 din 2024. Diagnosticele principale au fost probleme de sănătate mintală, urmate de ortopedie (fracturi). Această creștere este cauza de îngrijorare pentru patronate și autorități. În Franța, numărul de zile de concediu medical a crescut cu 50% față de 2019, iar în Austria, media anuală de zile de absență a ajuns la 15, una dintre cele mai ridicate din ultimii 30 de ani. În Georgia, certificatul de concediu medical se poate obține automat la solicitarea pacientului, iar în Lituania și Polonia procesele sunt total digitalizate.
Specialiștii și reprezentanții pacienților explică creșterea concediilor medicale prin deteriorarea sistemului de sănătate post-pandemie, listele de așteptare și creșterea afecțiunilor cronice și psihice. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, explică că pandemia a dus la un boom al concediilor pentru COVID și contact, iar după pandemie s-au intensificat bolile cronice și cele mentale, influențate și de modificări comportamentale precum evitarea prezenței la birou în caz de răceală.
Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, afirmă că pandemia a amplificat numărul concediilor, iar în țara noastră, Casa de Asigurări de Sănătate plătește cu întârzieri mari aceste zile, ceea ce a generat îngrijorare și a determinat căutarea unor soluții. Ea remarcă și că pandemia a schimbat percepția socială asupra prezentării la muncă în condiții de sănătate precară.
România are unul dintre cele mai birocratice sisteme de acordare a concediilor medicale din Europa. Pentru a obține un concediu, angajații trebuie să se prezinte personal la medic, iar concediile pentru boli obișnuite sunt limitate la maximum 7 zile, în două etape. În cazul prelungirii, pacientul trebuie să facă drumuri suplimentare pentru vizitarea medicului de familie și pentru a depune documentele fizic la angajator.
În alte țări, procedura este digitalizată și simplificată. În Italia, certificatul se trimite electronic, în Franța, pacientul îl trimite automat angajatorului, iar în Austria, angajații doar anunță că sunt bolnavi, fără a fi obligați să dețină vreun document. În Lituania, toate documentele sunt electronice, iar în Polonia, certificatele se eliberează și se transmit automatic, eliminând birocrația excesivă.
În România, controalele asupra concediilor medicale sunt limitate și frecvent neefectuate. În schimb, alte state, precum Spania sau Bulgaria, au instituit controale mai stricte, inclusiv verificări ale declarațiilor și ale consumului de medicamente, pentru a combate abuzurile. În Galicia, Spania, recent s-a lansat un plan de înăsprire a controalelor pentru reducerea fraudelor legate de concedii.
Medicii și experții sunt de părere că, în lipsa unor analize serioase și a digitalizării sistemului, numărul concediilor medicale va rămâne ridicat. Mulți susțin că este esențial să se adapteze procedurile la realitatea socială și medicală, evitând excesul de birocrație și controalele agresive, pentru a nu penaliza pacienții care au cu adevărat nevoie de repaus.
