Bucureștiul, oraș în care în urmă cu două decenii copii se jucau pe stradă și strada era un spațiu de socializare, a devenit dominat de trafic auto. În prezent, autoturismele ocupă nu doar bulevardele principale, ci și străduțele lăturalnice și trotuarele, reducând spațiile disponibile pentru pietoni și activități în aer liber.
Transformarea străzilor bucureștene
Antropologul Bogdan Iancu afirmă că traficul auto a devenit o formă de „cetățenie” în București. El observă că orașele moderne au devenit „imense parcări”, unde spațiile libere pentru socializare și activități comune aproape au dispărut, atât pe bulevarde, cât și pe străzile secundare.
Inițiativele de restrictivitate și redare a spațiilor pietonale au fost inițiale, însă, în ultimii ani, declinul utilizării spațiilor publice în scop social a continuat. Aplicațiile de navigație, precum Google Maps sau Waze, direcționează șoferii pe străduțe secundare pentru a economisi timp, dar această practică a agravat congestia în zonele rezidențiale. În Chitila Triaj, de exemplu, microzonele liniștite, odată frecventate de localnici, sunt acum invade de automobili, după cum relata Iancu.
Impactul pandemiei asupra utilizării spațiului public
COVID-19 a schimbat temporar scenario-ul: restricțiile de mobilitate și interdicțiile în parcuri au redus drastic prezența oamenilor pe străzi. Bogdan Iancu a realizat o cercetare pictând imaginea unei străzi virtuale de pe Facebook, „Strada Covidei”, unde oamenii păreau optimiști că, odată cu sfârșitul pandemiei, spațiile publice vor fi revitalizate. Însă, după încheierea restricțiilor, aceste speranțe au fost puse deoparte.
De asemenea, activitatea pentru socializare, sport sau joacă s-a mutat în spații special amenajate, precum terenuri de sport și locuri de joacă. În plus, copiii și adolescenții păstrează timpul liber în fața calculatorului sau a telefonului, mai ales pentru că nu există suficiente opțiuni de spații de relaxare și joc în mediul urban, a explicat Iancu.
Unul din studiile efectuate de Facultatea de Științe Politice pentru Primăria Sectorului 1 a evidențiat lipsa unui design de spații de joc în parcuri, ceea ce determină tinerii să se refugieze în mediul digital. Lipsa unor alternative le limitează posibilitatea de socializare în mod direct, conform cercetărilor.
Inițiative pentru redarea străzilor oamenilor
Printre soluțiile avansate se află limitarea vitezei la 5 km/oră în weekend-uri, în cartiere și pe străduțele secundare. Astfel de măsuri au fost deja aplicate în anumite zone, fiind larg acceptate ulterior de comunitate. În 2020, Primăria Capitalei a lansat programul „Străzi deschise”, care a transformat temporar principalele artere din București, precum Calea Victoriei, în spații pietonale.
Proiectul, în cadrul căruia s-au organizat activități sportive și de socializare, a adus în weekend reconectarea localnicilor la spațiul public. Peste un milion de participanți au fost înregistrați în 2025, conform datelor oficiale, însă evenimentele au avut și critici legate de zgomot și aglomerație.
Programul a fost extins în mai multe cartiere, inclusiv în zone precum Drumul Taberei, îmbunătățind accesul locuitorilor la spații de relaxare fără mașini.
Inițiative comunitare: cazul Domenii
Un exemplu de reușită la nivel local îl reprezintă acțiunea Asociației „Părinți de Cireșari” din 2021, când strada Copilului a fost închisă pentru mașini în ultimul weekend înainte de începutul anului școlar. Astfel, copiii au avut ocazia să se joace în siguranță în stradă, iar părinții au petrecut timp împreună.
Elena Lucaci, cofondatoarea asociației, afirmă că reacția de după primul eveniment a fost pozitivă, iar acum strada va deveni pietonală în fiecare weekend, la inițiativa comunității, în colaborare cu Primăria Sectorului 1. Aceasta a adăugat că proiectul va include și înverzirea zonei, pentru a preveni parcarea pe trotuare, dar se teme de reacții negative din partea celor pentru care mașina reprezintă confortul.
Problema locurilor de parcare și mentalitatea despre mobilitate
Elena Lucaci apreciază că, odată cu extinderea utilizării autovehiculelor, oamenii au descoperit beneficiile confortului în mașini și nu mai doresc să renunțe la acesta. În timpul săptămânii, circulația excesivă pe străzile liniștite din weekend duce însă la aglomerație.
De asemenea, părinții au devenit mai precauți în a trimite copiii singuri la școală, din cauza volanilor neatenți, adesea distrași de telefoane și de lipsa de atenție a conducătorilor auto. Un astfel de comportament contribuie la menținerea unui climat de nesiguranță în zonele rezidențiale.
Astfel, în Centrul urban, reducerea spațiilor de joacă și a zonele pietonale limitate contribuie la schimbări semnificative în modul de viață al locuitorilor, afectând atât socializarea, cât și siguranța copiiilor și a comunității.