Decizia finală în procesul privind plata restanțelor salariale ale magistraților de către Guvern urmează să fie pronunțată astăzi de către Înalta Curte de Casație și Justiție, după trei amânări anterioare. Instanța supremă judecă recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai, care obliga statul să achite aproape 1 miliard de euro din restanțele accumulative.
Rezolvarea procesului a generat un proces cu semnificație juridico-financiară importantă, în contextul în care statul are în prezent de plătit aproape jumătate din suma totală revendicată, respectiv 1 miliard de euro, conform datelor din dosar.
Decizia Curții de Apel București din mai
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a decis în favoarea ICCJ, obligând Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a deciziei. Instanța a stabilit, totodată, sancțiuni punitive pentru întârziere: o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere și penalități de 1% zilnic din suma restantă.
Această hotărâre a apărut ca urmare a unui val de procese intentate de magistrați, având în vedere că statul a fost obligat în ultimul an să achite circa 2 miliarde de euro pentru restanțe salariale. Presa a raportat că peste 20.000 de astfel de procese au avut loc, iar jumătate din această sumă a fost deja plătită în tranșe.
Procese și contestații pe rolul instanței supreme
Recursul depus de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva deciziei Curții de Apel a fost judecat de un complet format din magistrați Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, în cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal. În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat Curții Constituționale să determine dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca acestea să stabilească drepturi peste limitele bugetare aprobate prin lege.
Guvernul a mai cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la o eventuală decizie a CJUE. Aceste măsuri au fost invocate în contextul în care Guvernul consideră că deciziile instanței pot afecta atribuțiile executive privind gestionarea bugetului național.
Contextul juridic și politic al procesului
Procesul a început în martie, după ce ICCJ a acuzat Guvernul de refuzul de a aloca banii necesari achitării drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Acțiunea s-a bazat pe refuzul coaliției de guvernare de a procesa restanțele aferente anului curent, suma fiind redirecționată pentru pachetul social pentru vulnerabili, propus de PSD.
Imediat după deschiderea procesului, Curtea de Apel București a emis o hotărâre care obliga Guvernul să demareze demersurile bugetare urgente și să plătească sumele restante în termen de 10 zile, altfel fiind pasibile de sancțiuni financiare severe. Penalitățile zilnice ar ajunge astfel la circa 9 milioane de euro, a explicat premierul Ilie Bolojan, referindu-se la impactul financiar al amenzilor.
Conflictul între Guvern și ICCJ și sesizarea CCR
În paralel cu demersul în justiție, premierul Bolojan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Acesta susține că instanța superioară nu are competența de a stabili modalitatea de distribuire a fondurilor bugetare sau dreptul de a impune alocări suplimentare.
ICCJ a reacționat public, acuzând declarațiile premierului că afectează independența justiției și încrederea în sistem. În urma acestei sesizări, CCR a început analiza conflictului, iar verdictul a fost amânat pentru data de 23 septembrie, după ce inițial s-a decis amânarea pe data de 16 iulie.
Finalizarea deciziei în cazul restanțelor salariale și a conflictului juridic între executiv și justiție rămâne în mâinile unei instanțe supreme, care va pronunța hotărârea finală astăzi.
