Guvernul României a inclus în programul său de guvernare o măsură privind reglementarea modului în care persoanele fizice obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în special cele din drepturi de autor, domenii precum jurnalismul și videochatul. Deși măsura este prezentată de forma finală a programului în mod eliptic, fără detalii concrete privind implementarea, datele existente clarifică unele aspecte legate de regimul fiscal aplicabil.
Venituri din drepturi de autor și chestiuni fiscale
În 2023, cele mai mari șase venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală obținute de persoane fizice depășesc 4 milioane de lei anual fiecare. Aceaste cifre sunt conforme cu datele furnizate de ANAF și publicate de economica.net.
Pentru toate aceste venituri, nu s-au plătit contribuții sociale (CAS și CASS). Analiza indică faptul că, cel mai probabil, această situație rezultă din faptul că persoanele care încasează aceste sume au și un contract de muncă, fiind scutite de la plata contribuțiilor sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, conform prevederilor Codului fiscal.
Regulament fiscal și privilegii pentru veniturile mari
Codul fiscal permite, din 2018, scutirea de contribuții sociale pentru persoanele fizice care au și un contract de muncă pentru veniturile din drepturi de autor. Acest aspect facilitează evitarea plata CAS și CASS pentru veniturile din DDA, indiferent de valoarea lor.
Această prevedere a fost introdusă odată cu legea privind declarația unică, adoptată tot în 2018. Guvernul a promovat această reformă fiscală prin argumente legate de simplificarea birocratică și reducerea numărului de formulare fiscale, dar a permis, practic, existența unor privilegii fiscale pentru cei cu venituri mari.
Practici legale și implicații economice
Practica plății salariilor minime sau apropiate de salariul minim pentru angajați care au și venituri din drepturi de autor, prin contracte de cesiune a drepturilor de autor, este larg răspândită în domenii precum jurnalismul și videochatul. Aceasta se face în condițiile în care, indiferent de valoarea veniturilor din drepturi de autor, contribuțiile sociale nu sunt plătite dacă persoana are un contract de muncă. Măsura are ca efect o economie substanțială pentru angajatori, dar reduce fondurile pentru pensii și alte beneficii sociale.
Această situație a fost reglementată în mod intenționat de Codul fiscal, odată cu introducerea declarației unice în 2018. Practica atrage nemulțumiri, fiind considerată de unii o formă de eludare a obligațiilor fiscale, chiar dacă este legală.
Reglementări legate de plafoanele de venit
Conform legislației în vigoare pentru anul 2025, persoanele care obțin venituri din activități independente și drepturi de autor trebuie să declare și să plătească contribuții sociale în funcție de plafonul de venituri obținute.
Pentru 2025, dacă venitul total anual este cel puțin 48.600 de lei, persoana datorează cel puțin 12.150 de lei CAS dacă veniturile sunt între 48.600 și 97.200 de lei, sau cel puțin 24.300 de lei pentru venituri de minimum 97.200 de lei. Dacă veniturile depășesc 97.200 de lei, procentul de contribuție aferent crește, iar valoarea CAS datorată poate ajunge la 9.720 de lei pentru anul respectiv.
Plafoanele sunt stabilite astfel:
– Între 24.300 – 48.600 de lei: CAS de minimum 2.430 de lei
– Între 48.600 – 97.200 de lei: CAS de minim 4.860 de lei
– Peste 97.200 de lei: CAS de minimum 9.720 de lei
Aceste limite sunt calculate pe baza salariului minim brut de 4.050 lei în 2025 și se ajustează anual. Baza de calcul pentru CASS este determinată în funcție de aceste plafoane, iar cota aplicată este de 10%.
Excluderi și specificații
Persoanele care au contract de muncă și venituri din drepturi de autor sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale pentru aceste venituri, indiferent de valoarea lor. De asemenea, pensionarii și persoanele asigurate în sisteme proprii nu datorează CAS pentru veniturile din activități independente sau drepturi de autor.
Pentru veniturile din activități independente realizate în 2025, dacă acestea se înscriu în plafonul de până la 243.000 de lei anual, contribuția CASS se calculează pe baza venitului efectiv sau a normei anual de venit, după caz. Începând cu 2024, veniturile din activități independente nu se mai cumulează cu cele din alte surse pentru plafonarea contribuției CASS, ci se evaluează separat.
Drept urmare, dacă venitul anual din activități independente depășește valoarea corespunzătoare a 60 de salarii minime brute, contribuția CASS poate ajunge la 4.860 de lei pe an, în funcție de nivelul venitului.
Această reglementare influențează modul în care contribuabilii declară și plătesc impozite și contribuții sociale, cu efecte asupra sistemului de pensii și a bugetului de stat.