Senatul României a adoptat recent două proiecte de legi menite să limiteze publicitatea jocurilor de noroc și accesul tinerilor la sălile de pariuri și păcănele, dar opinia experților specializați și a celor implicați în domeniu ridică semne de întrebare asupra aplicabilității acestor măsuri.
Proiectele legislative și poziția CNA
Unul dintre proiecte interzice reclamele la jocurile de noroc în intervalul orar 6:00-24:00. În acest context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a transmis în decembrie un aviz cu mai multe observații, precizând că nu poate fi aplicată în forma actuală.
Monica Gubernat, membră CNA și fostă președintă a forului, a explicat că instituția a fost consultată doar în privința proiectului care vizează interzicerea reclamelor realizate de influenceri și în intervalul specificat. Ea a menționat că în mediul online, materiale pot fi vizualizate oricând și de oricine, ceea ce complică aplicarea restricțiilor orare.
În cazul celui de-al doilea proiect, ce prevedea ridicarea vârstei de acces în sălile de jocuri de noroc la 21 de ani și limitarea reclamelor cu personalități publice, CNA nu a fost consultat oficial. Monica Gubernat a afirmat că nu înțelege cum pot fi impuse restricții orare în mediul online și a subliniat că nu știe cum vor fi puse în aplicare aceste prevederi.
Provocări în implementarea legilor
Gubernat a declarat că, din punctul său de vedere, legislația în forma actuală nu poate fi aplicată și a sugerat ca platformele și utilizatorii să fie responsabilizați pentru restricția accesului minorilor. Ea a menționat că platformele mari din Europa sunt supuse jurisdicției Uniunii Europene și că autoritățile europene lucrează la măsuri similare pentru a limita accesul minorilor la conținut, inclusiv pornografie.
De asemenea, reprezentanta CNA a explicat dificultățile în aplicarea restricțiilor în mediul online, unde conținutul poate fi vizionat oricând și de oricine, și a subliniat implicarea pentru găsirea unor soluții tehnice.
Presiunea publicului și reacțiile politicienilor
Mulți cetățeni și părinți s-au manifestat nemulțumiți de efectele sociale ale jocurilor de noroc, uneori contactând direct politicienii pentru a cere măsuri ferme. În urma acestor solicitări, mai mulți primari de orașe au anunțat intenția de a interzice jocurile de noroc în localitățile lor.
Reacția publică a crescut ca urmare a percepției că statul nu face suficient pentru a proteja minorii și vulnerabilii de influența industriei de jocuri de noroc. Acest cadru de presiune a influențat evoluția legilor și a proiectelor legislative în domeniu.
Discuții și argumente privind aplicabilitatea legilor
Monica Gubernat a argumentat că, în forma actuală, legea nu poate fi implementată, mai ales în mediul online, unde publicitatea și conținutul pot fi distribuite la liber. Aceasta a subliniat că platformele mari din Europa sunt sub jurisdicția Uniunii Europene și că lucrează la măsuri pentru responsabilizarea acestor platforme.
Ea a mai spus că nu are cunoștință ca CNA să fi fost consultat oficial în procesul elaborării proiectelor, dar că instituția a făcut observații doar referitoare la reclamele cu personalități publice și limitele vârstei de acces. În opinia sa, restricțiile totale în online sunt dificil de implementat și urmărit, din cauza dificultăților tehnice și a traficului ilegal.
Legislația în domeniu se află în faza de dezbatere și nu s-au formulat încă argumente convingătoare pentru sau împotriva noilor măsuri.