România resimte impactul crescut al conflictului în Orientul Mijlociu, care în prezent aduce riscul ca prețul petrolului să atingă niveluri record, similare celor din 2008, când prețul barilului a atins 147 de dolari. În contextul actual, tensiunile dintre Iran, SUA și Israel au deteriorat situația regională și au generat efecte având repercusiuni la nivel global, inclusiv asupra economiei românești.
Context istoric și evoluție recentă
În 2008, conflictul din Orientul Mijlociu, legat de suspectele programe de armament nuclear ale Iranului, a condus la creșterea rapidă a prețului petrolului. La acea vreme, pe 11 iulie, petrolul a atins recordul de 147 de dolari pe baril, în condițiile în care tensiunile din regiune și amenințările Iranului de blocare a Strâmtorii Ormuz au alimentat temerile pieței.
În acea perioadă, SUA și Israel suspectau Iranul de dezvoltare a armamentelor nucleare, în timp ce Iranul afirma că programul său nuclear avea drept scop energia civilă. Exerciții aeriene ale Israelului, despre care s-a spus că simulatează un atac asupra instalațiilor nucleare iraniene, au fost urmate de teste de rachete lansate de Iran, considerate capable să lovească orice țintă.
După atingerea acestui vârf, prețul petrolului a scăzut brusc, influențat de criza financiară mondială, care a redus cererea globală pentru energie.
Impactul actual asupra pieței globale și economiei românești
În prezent, după aproape 18 ani, conflictul în Orientul Mijlociu s-a intensificat, cu implicarea directă a Iranului în război și atacuri reciproce cu SUA și Israel. Aceste evenimente au crescut rapid prețurile la energie, cu riscuri mari pentru stabilitatea piețelor mondiale.
Compania de consultanță Coface avertizează că există posibilitatea ca prețul petrolului să depășească recordul din 2008, dacă perturbările persistă sau se intensifică. În plus, analiza evidențiază că, în cazul unor întreruperi prelungite ale transportului prin Strâmtoarea Ormuz, prețul Brent poate ajunge chiar la trei cifre, depășind maximul din februarie 2022.
Principalul risc resimțit de România este legat de dependența de Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează circa 20% din petrolul consumat la nivel mondial și aproape 30% din transporturile maritime de țiței. Capacitatea de a ocoli această strâmtoare este limitată, iar orice perturbare prelungită poate duce la creșteri semnificative ale costurilor energiei în România.
Consecințe economice și sociale în România
În preajma escaladării recente, Banca Națională a României și-a ajustat prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,7% la 3,9%, din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale și a scumpirii combustibililor importanți. Cotațiile petrolului s-au dublat față de începutul anului pe piețele europene.
Aceste presiuni cresc costurile de finanțare ale statului, determinând atingerea unor randamente ale obligațiunilor pe termen lung de până la 6,75% pentru titlurile de 10 ani. Înseamnă că împrumuturile de pe piețele externe devin mai costisitoare pentru România, ceea ce se traduce în creșterea costurilor pentru sectorul privat.
Analiza Coface indică vulnerabilități și în economia reală, unde creșterea prețurilor energiei afectează direct consumul și sectorul industrial. Aversiunea la risc sporește incertitudinea economică, reducând încrederea consumatorilor și provocând o scădere a puterii de cumpărare.
Perspectiva economică a României pentru următorii ani
Economia românească a intrat deja într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025. În plus, prognoza de creștere pentru 2026, stabilită anterior la 1%, devine tot mai incertă din cauza presiunilor externe.
Specialiștii de la Coface avertizează că, dacă fluctuațiile prețurilor la energie și tensiunile în regiune vor continua, impactul macroeconomic asupra României va fi semnificativ, limitând eforturile de relansare economică și afectând negativ stabilitatea fiscală și sectorul de afaceri.
Această situație evidențiază vulnerabilitatea asupra principalilor indicatori economici ai țării, care pot fi influențați de evenimente ce depășesc controlul politicii interne și ale pieței energetice globale.