Centrul de date Pionen White Mountain, anterior un adăpost antiatomic din perioada Războiului Rece, găzduiește astăzi un centru de stocare securizat. Stockholm, Suedia, decembrie 2010. FOTO: JONATHAN NACKSTRAND / AFP / Profimedia
Suedia, unde autoritățile au semnalat necesitatea pregătirii pentru un eventual conflict armat, a anunțat o investiție de 100 de milioane de coroane suedeze (aproximativ 10 milioane de dolari) pentru inspectarea și modernizarea adăposturilor sale civile.
Suedia și alte state europene au majorat alocațiile pentru apărare ca răspuns la invazia rusă din Ucraina și la eventualele incertitudini legate de angajamentul Statelor Unite față de NATO.
Țara nordică dispune de 64.000 de adăposturi – mai multe decât majoritatea celorlalte națiuni – cu spațiu pentru aproximativ șapte milioane de persoane.
După aderarea Suediei la NATO, în martie 2024, Agenția Suedeză pentru Situații de Urgență (MSB) a sporit verificările adăposturilor antiatomice, unele dintre acestea fiind suficient de ample pentru a găzdui simultan mii de oameni.
Conform MSB, adăposturile antiatomice asigură protecție împotriva efectelor exploziilor nucleare, a radiațiilor, a gazelor chimice și biologice.
Guvernul suedez investește și în dezvoltarea capacităților de urgență, în securitatea cibernetică și în aprovizionarea cu medicamente.
MSB a anunțat un amplu proiect de modernizare a adăposturilor antiatomice, un proces ce se estimează că va dura „doi până la trei ani”.
Până în prezent, lucrările au început la 25 dintre cele 80 de adăposturi mari.
În 2025, agenția prevede înlocuirea filtrelor de protecție împotriva armelor chimice și radioactive.
Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că Suedia „nu se află în război, dar nici nu este în pace”, menționând amenințările hibride, suspiciunile de sabotaj și acțiunile indirecte pe teritoriul său.
În urmă cu câteva săptămâni, prim-ministrul a anunțat planuri pentru o majorare cu 30 de miliarde de dolari a cheltuielilor pentru apărare în următorul deceniu.
Stockholm a redus cheltuielile militare după sfârșitul Războiului Rece, dar a început să majoreze alocațiile din nou după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Autoritățile au reactivat și dezvoltat strategia de „apărare totală” (care include atât eforturile militare, cât și pe cele civile) din 2015, ulterior invaziei ruse din Ucraina.
Guvernul a creat un nou minister al apărării civile, pentru o mai bună coordonare cu ministerul apărării, pentru mobilizarea eficientă atât a civililor, cât și a militarilor.
Țara vecină, Danemarca, a anunțat achiziționarea de sisteme de rachete antiaeriene Mistral și un număr de vehicule blindate Patria.