Trei cercetători români au publicat într-o revistă internațională de specialitate o analiză a modului în care mass-media a acoperit episoadele climatice din iarna 2025-2026, constatând că raportările alarmiste nu reflectă realitatea climatică a sezonului.
Reevaluarea sezonului 2025-2026 din punct de vedere climatic
Studiul, realizat de Monica Ioniță, Bogdan Antonescu și Viorica Nagavciuc, arată că iarna 2025-2026 a fost mai caldă decât mediile multianuale la 63 din cele 65 de stații meteorologice analizate. Conform datelor istorice din ultimii 148 de ani, această iarnă nu s-a distins prin temperaturi excepționale.
Autorii au comparat valorile temperaturilor și zăpezii cu cele înregistrate în perioadele precedente. Ei precizează că, deși s-a înregistrat un val de frig, acesta nu a fost de o amploare semnificativă, în condițiile în care temperaturile au fost mai ridicate decât media specifică pentru sezon.
Contextul mediatic și alarmismul în presă
Analiza conținutului a 89 de materiale de presă, provenind de la 14 publicații și însumând peste 112.000 de cuvinte, relevă apariția a 692 de expresii alarmiste. Termeni precum „urgență”, „haos”, „record”, „frig extrem”, „mortal”, „fatal”, „criză” și „cel mai rău” au fost frecvent utilizați în titluri și articole.
Studiul critică modul în care aceste expresii distorsionează realitatea sezonului sezonului climatic, pentru că episoadele de frig și ninsoare nu au fost mai severe decât cele din ani precum 1929, 1932, 1942 sau 1888.
Valori de zăpadă și comparații istorice
Valul de zăpadă a atins o înălțime de 45 de centimetri la stația Filaret, o valoare mai mică decât recordul absolut de 109 centimetri stabilit anterior. În 2024, stratul de zăpadă în București a trecut de 48 de centimetri.
Autorii menționează că această iarnă nu a fost cea mai dură din ultimele trei decenii, fiindcă valurile de frig mai intense au avut loc și în ultimii 10 ani. În plus, titlurile precum „Criza climatică. România are parte de cea mai dură iarnă din ultimii 30 de ani” nu sunt susținute de datele istorice.
Publicare și statusul studiului
Lucrarea a fost publicată în revista științifică „Natural Hazards and Earth System Sciences” (NHESS). În prezent, studiul se află în faza de „pre-print”, înainte de evaluarea formală de tip „peer review”.
Autorii atrag atenția asupra diferenței dintre percepția publică și datele climatologice exacte despre sezonul analizat.
Cine sunt autorii și expertiza lor
Monica Ioniță, cercetătoare la Institutul Alfred Wegener în Bremerhaven, are o experiență vastă în studii legate de inundații, secete și paleoclimatologie. Bogdan Antonescu, meteorolog și lector la Facultatea de Fizică a Universității din București, se specializează în fenomene meteorologice extreme, precum tornade și grindină. Viorica Nagavciuc, colegă cu Monica Ioniță, efectuează cercetări despre secete și precipitații severe, având ca domenii de interes paleoclimatologia și râurile atmosferice.
Studiul evidențiază diferența între percepția mediatică și datele reale, confirmând că sezonul 2025-2026 nu a fost comparabil cu cele mai reci perioade din istorie.