**Risc de blocare a extracției gazelor din Marea Neagră și incidente de securitate la granița României**
Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, avertizează asupra unor amenințări concrete la adresa securității naționale, inclusiv riscul ca Rusia să blocheze extracția gazelor din proiectul Neptun Deep și să folosească drone pentru destabilizare. În cadrul unui interviu video, ea critică lipsa de pregătire și neclaritatea poziției autorităților române în fața acestor provocări.
–
Pericol de blocare a extragerii gazelor naturale
Sabina Fati susține că Rusia ar putea impiedica România să înceapă extragerea resurselor din Marea Neagră, în contextul în care compania Rompetrol a anunțat că petrolul transportat era kazah, iar autoritățile au afirmat că nu a fost un vas pe lista sancțiunilor UE. Ea precizează că portul Novorossiysk, fost port militar de importanță majoră pentru Rusia, monitorizează strâmtorile și are capacitatea de a controla transporturile către România.
–
Incidentul dronei ruse la Galați și lipsa de reacție
Fati consideră drona care a explodat la Galați un test pentru a evalua reacția României, pe un teren considerat slab pregătit. Ea critică faptul că, în 2022-2023, România nu dispunea de sisteme anti-dronă funcționale, deși anunțase achiziționarea unor echipamente de acest tip anterior. Părerea sa este că statul român nu are mecanisme eficiente de răspuns la astfel de incidente, iar reputația țării nu este suficient de protejată în fața acestor provocări.
–
Vaporul suspect și controversele asupra riscurilor
Fati ridică semne de întrebare asupra identității petrolierului urmărit de dronele ucrainene, identificat inițial ca transportând petrol rusesc, însă reclamat de compania românească ca fiind kazah. Autoritățile au explicat că nu a fost pe lista sancțiunilor UE, dar neclaritatea persistă dacă serviciile românești de informații știu ce anume a transportat vasul. Ea întreabă dacă nu ar fi trebuit să fie interceptat, având în vedere riscurile implicate.
–
Riscul blocării extracției de gaze din Neptun și interesele Rusiei
Sabina Fati afirmă că nu este în interesul Rusiei ca România să înceapă exploatarea resurselor din perimetrul Neptun. Ea precizează că portul Novorossiysk, de unde Rusia monitorizează sectorul, are legături istorice cu conductele din Marea Neagră. Ea sugerează că Rusia are interesul de a menține blocajul pentru a preveni orice competiție energetică a României.
–
Impactul refuzului Exxon de a lucra în Marea Neagră
Firma americană Exxon a fost exclusă de autorități din proiectul de explorare a gazelor estice, deși investitorii americani aveau planuri de dezvoltare. F. Fati evidențiază că prezența americană ar fi putut aduce și elemente de protecție pentru perimetru, însă decizia politică a fost de a respinge propunerea, ceea ce complică viitorul exploatărilor din zonă într-un context geopolitic tensionat.
–
Sistemele de apărare și vulnerabilitatea României
Deși au fost achiziționate sisteme anti-dronă, acestea au fost criticate de specialiști pentru nefuncționare sau neutilizare în momentele critice. Sabina Fati afirmă că, în contextul unei război al dronelor, România nu s-a pregătit suficient în ultimii ani și se află la un pas de neputință, susținând că Rusia va intensifica aceste teste de destabilizare.
–
Riscul unui nou conflict și slăbiciunea sistemului de securitate
Specialiști NATO și servicii de informații europene afirmă că războiul va continua și că în următorii ani se prevede un conflict major în Europa, în special în țările baltice, iar România, fiind vecină, rămâne vulnerabilă. Sabina Fati adaugă că autoritățile române sunt în mare impas, neavând o strategie clară pentru apărare și neprimind informații cheie, în special în perioada guvernării intermediare.
–
Declarații despre o posibilă agresiune asupra României
Analiza afirmă că Rusia testează răbdarea și pregătirea statelor NATO, inclusiv a României, dar există riscul că și alte zone, precum bazinul baltic, ar putea deveni teatru de conflict. În opinia Fati, actuala apatie și ineficiență a autorităților române pentru întărirea apărării sugerează o vulnerabilitate majoră, ce poate fi exploatată în orice moment.
–
Reacția națională și politica externă a României
La nivel diplomatic, România a fost prezentată ca neajutorată în fața incidentului dronelor, încărcând situația pe seama incapacității de reacție. Sabina Fati critică această abordare și observa că, în contextul reducțiilor de sprijin european pentru Ucraina, situația de securitate devine și mai dificil de gestionat.
Relațiile cu NATO și alianțele strategice
Fati consideră că, în timp ce România are prezențe militare solide, precum bazele de la Kogălniceanu sau scutul de la Deveselu, relațiile cu SUA par mai degrabă de suprafață. Ea indică faptul că deciziile politice și interesele economice pot influența și mai mult poziția României în această criză de securitate.
–
**În concluzie, Sabina Fati subliniază că România se află într-un punct critic, fiind vulnerabilă la atacuri hibride, având instituțiile nepregătite și o strategie defectuoasă pentru apărare miitară și securitate internă.**