**Reduceri subtile în ambalaje și rețete: efectele asupra bugetului consumatorilor din România**
În ultimele luni, specialiștii avertizează asupra unui fenomen din ce în ce mai răspândit pe piața produselor de consum. Chiar dacă ambalajele și prețurile rămân aparent neschimbate, consumatorii trebuie să plătească pentru o cantitate mai mică de produs, iar unele rețete au suferit modificări care pot afecta gustul și valoarea nutritivă.
Shrinkflation, reducerea gramajului fără schimbări evidente
Este denumirea metodei prin care produsele devin mai mici, fără a se modifica vizibil ambalajul sau prețul. Un exemplu concret este pachetul de unt, care anterior conținea 200 de grame, iar acum ajunge să aibă 175 sau 180 de grame. În cazul sticlelor de suc, volumul poate fi mai mic, însă aspectul estetic al recipientului nu se schimbă semnificativ.
Consumul achită o sumă similară sau apropiată de cea anterioară, dar primește o cantitate mai mică. Diferența devine evidentă la calculul costului pe suta de grame sau pe unitate de măsură. Specialiștii afirmă că această strategie vizează evitarea impactului psihologic al unei creșteri explicite a prețurilor.
Skimpflation, schimbarea rețetelor pentru reducerea costurilor
Un alt fenomen analizat de experți este „skimpflation”, care constă în păstrarea cantității produsului, dar modificarea rețetei pentru a reduce costurile. Acest lucru se face prin înlocuirea ingredientelor mai costisitoare cu variante mai ieftine.
Exemple concrete includ reducerea procentului de carne din preparate, înlocuirea acesteia cu apă, amidon sau carne separată mecanic. În produsele lactate sau de patiserie, untul poate fi înlocuit cu uleiuri vegetale ieftine. Aceste schimbări pot afecta gustul și valoarea nutritivă, potențial modificând calitatea alimentației consumatorilor.
Impactul asupra bugetului și sănătății consumatorilor
Utilizarea ingredientelor mai ieftine poate conduce la creșterea conținutului de grăsimi trans, zaharuri adăugate și aditivi. În același timp, reducerea gramajelor și modificarea rețetelor transferă parțial costurile creșterii prețurilor către consumatori.
Rezultatul este o dificultate mai mare pentru gospodării, care trebuie să aloce sume mai mari pentru hrană, chiar dacă prețurile produselor nu par să fi crescut semnificativ. Acest fenomen penalizează în mod direct bugetele familiale, afectând în același timp și calitatea alimentației.