România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro, conform unui nou raport al Comisiei Europene, publicat în această săptămână. Documentul evidențiază mai multe inechități în domenii precum stabilitatea fiscală, controlul inflației și convergența ratelor dobânzilor, precum și riscuri privind sustenabilitatea datoriilor publice pe termen mediu și lung.
Starea datoriei publice și riscurile fiscale
Raportul arată că datoria publică a României, raportată la PIB, a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025. Proiecțiile indică o continuare a creșterii până la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027. Pe termen mediu, datoria urmează să ajungă aproape de 90% din PIB până în 2036.
Deficitul primar rămâne ridicat, ceea ce contribuie la creșterea datoriilor. În plus, plățile de dobânzi sunt în creștere, accentuând presiunea asupra finanțelor publice. Comisia anticipează o problematică accentuată privind sustenabilitatea datoriei, fapt evidențiat de proiectarea unei creșteri rapide a acesteia.
Neîndeplinirea condițiilor pentru adoptarea euro
Potrivit raportului, România nu îndeplinește criteriile de convergență necesare pentru adoptarea monedei euro. Comisia Europeană a evaluat compatibilitatea legală și stabilitatea macroeconomică și a constatat că țara nu satisface anumite condiții esențiale.
Printre principalele aspecte deficitare se numără independența băncii centrale și integrarea acesteia în Eurosistem. De asemenea, stabilitatea prețurilor este încă în afara valorilor referință: rata medie a inflației în primele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, față de limita de 2,7%.
Raportul precizează că, deși inflația așteptată să scadă în a doua jumătate a anului 2026, ea va rămâne peste valoarea de referință până la finalul anului. Pentru 2027, prognoza indică o reducere la 3,7%, însă fără a se ajunge la limita de 2,7%.
Probleme în domeniul fiscal și al stabilității prețurilor
În domeniul fiscal, România nu respectă criteriul deficitului excesiv, fiind subiectul unei decizii a Consiliului. În 2024, deficitul de administrație publică a fost de 9,3% din PIB, scăzând în 2025 la 7,9%. Însă, valoarea rămâne semnificativ peste plafonul de 3%.
Această reducere s-a datorat colectării mai eficiente a taxelor, precum și adoptării unor pachete de consolidare fiscală în 2025, care au avut un impact combinat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB, prin creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor.
Pentru 2026, prognoza indică o scădere a deficitului la 6,2%, iar pentru 2027, la 5,8%. În contextul menținerii obiectivelor fiscale, Comisia europeană sugerează că, pentru atingerea țintei de deficit de 2,8% până în 2030, cheltuielile nete trebuie să crească anual cu maximum 2,8% în 2025, 2,6% în 2026 și 4,6% în anii următori.
Criteriul privind stabilitatea cursului de schimb și rata dobânzilor
Raportul notează că România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). În prezent, țara utilizează un regim de curs „crawl-like”, care permite intervenții ale Băncii Naționale a României pe piața valutară.
Stabilitatea cursului a fost folosită de BNR pentru asigurarea stabilității financiare și controlul inflației. În privința ratelor dobânzilor pe termen lung, rata medie a celor din ultimele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, peste limita de 5,1%.
Evaluarea mediului instituțional și a balanței externe
Comisia Europeană semnalează că performanțele instituționale ale României sunt inferioare comparativ cu alte state membre ale zonei euro, în special în ceea ce privește controlul corupției și gestionarea investițiilor publice.
Balanța de plăți a rămas în zona negativă, cu un deficit de 7,9% din PIB în 2025, chiar dacă a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de 2024, când deficitul a fost de 6,7% din PIB. Eforturile de absorbție a fondurilor europene au contribuit la această evoluție.
În domeniul sectorului bancar, apreciat ca fiind bine integrat în sistemul financiar european, nivelul ridicat al proprietății străine asupra băncilor asigură stabilitatea, dar sectorul de capital este slab dezvoltat, cu o piață de acțiuni și obligațiuni private reduse.
Raportul subliniază că, din punct de vedere instituțional, România are performanțe mai slabe decât numeroase state din zona euro, în special în domenii precum controlul corupției și gestionarea investițiilor publice.