România a fost menținută în categoria investițională de către Fitch Ratings, cu ratingul BBB- și perspectivă negativă, fiind singura țară din Europa Centrală și de Est din această categorie. Analiza agenției evidențiază stabilizarea relativă a deficitului bugetar drept principalul element pozitiv în economia românească, însă situația economică și politică rămâne vulnerabilă.
Starea fiscală și deficitul public
Deficitul administrației publice a fost estimat să se reducă la 5,9% din PIB în 2026, față de 9,3% în 2024. Pentru 2026, guvernul și-a stabilit o țintă de 6%, însă deficitul continuă să fie printre cele mai mari din categoria „BBB”. În prima parte a anului 2026, deficitul de casă s-a redus la 42 miliarde RON, echivalent cu 2% din PIB-ul pentru 2026, comparativ cu 70 miliarde RON (3,4%) în perioada similară a anului 2025.
Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA, în timp ce cheltuielile publice au rămas relativ stabile, în principal datorită înghețării salariilor și pensiilor. Investițiile au reprezentat 36% din ținta anuală, iar execuția proiectelor cu fonduri europene a atins 40%, influențată de sezonalitate și de întârzieri politice legate de aprobare a bugetului pentru 2026.
România nu are în prezent un guvern funcțional, după destrămarea coaliției de patru partide în mai 2026. Această situație ridică nivelul riscurilor politice și afectează adoptarea reformelor și continuitatea politicilor fiscale. Întârzierea în aprobarea reformelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) riscă să conducă la pierderea unor fonduri europene.
Pericolul persistă că stabilitatea politică instabilă va trebui să fie gestionată în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2028, ceea ce poate duce la încetinirea procesului de consolidare fiscală.
Estimări asupra datoriei publice și poziției externe
Fitch estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 64,5% până în 2028, față de 59,3% la sfârșitul lui 2025. La această dată, deficitul primar va fi de 0,1%, însă pentru stabilizarea datoriei va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB.
Majoritatea datoriei guvernamentale, 53%, este denominată în valută, ceea ce expune economia riscurilor de depreciere a leului. Raportul dobânzii pe venituri va crește la 9,3% în 2028, peste nivelul de 8% din 2025, depășind mediana de 9,1% pentru ratingul „BBB”.
Deficitul de cont curent continuă să fie un punct vulnerabil, estimările indicând o reducere lentă până la 6,7% din PIB în 2028, așteptându-se ca intrările nete din investiții străine directe să acopere doar 26% din deficit. Gradul de acoperire a plăților externe din rezerve va scădea la 4,6 luni, iar datoria externă netă va urca la 32% din PIB, față de 22,5% în 2025.
Perspectiva economică și inflația
Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026, în timp ce a avut o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026. Reducerea veniturilor reale și încrederea scăzută a consumatorilor vor diminua cheltuielile gospodăriilor, iar impactul conflictului din Orientul Mijlociu va afecta negativ cererea externă.
După această perioadă, se preconizează o redresare până la o creștere a PIB-ului real de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea salariilor și investițiile sectorului privat. În ciuda revigorării, creșterea economică va rămâne sub media comparabilă.
Inflația continuă să fie un punct slab, rata anuală depășind nivelurile de referință pentru statele din categoria „BBB”. Rata medie a inflației va fi de 7,6% în 2026 și 3,8% în 2028, influențată de deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie.
Indicatori de guvernanță și riscuri
România este plasată la percentila 62 în clasamentul WBGI pentru indicatorii de guvernanță, indicând un nivel moderat. Tranzițiile politice recente și capacitatea instituțională restrânsă afectează stabilitatea, iar corupția și drepturile de participare la procesul politic sunt moderate.
Ministrul finanțelor a precizat că discuțiile cu agenția Moody’s sunt tensionate, fiind evaluate aspecte legate de execuția bugetară, măsurile anticriză și stabilitatea politică. El a subliniat că România are argumente solide privind deficitul, veniturile și fondurile europene, și că se continuă promovarea responsabilității fiscale.
România se află, actualmente, în categorii de rating recomandate investițiilor, însă cu perspectivă negativă, aspecte care indică vulnerabilități legate de stabilitatea politică și de echilibrul economic.
