Hotelurile din România, precum și din alte țări, adoptă din ce în ce mai frecvent o strategie de reducere a serviciilor pentru a menține prețurile afișate pe platformele de rezervări fără a majora efectiv tarifele. Fenomenul, întâlnit frecvent în industria ospitalității, constă în păstrarea prețului vizibil pentru client, în timp ce calitatea serviciilor incluse scade treptat.
Motivul preferinței pentru reducerea serviciilor, nu creșterea tarifelor
Specialiștii explică această tendință prin motive economice și comportamentale. Platforme precum Booking, Google Hotels sau TripAdvisor afișează în primul plan prețul camerei, fiind criteriul principal de comparare pentru clienți. Astfel, creșterea tarifului ar fi imediat vizibilă și poate conduce la pierderea rezervărilor.
Rezervările bazate pe preț sunt mai sensibile la modificările de tarif, iar orice ajustare vizibilă poate convinge turistul să aleagă o altă ofertă. În schimb, reducerea serviciilor sau calitatea lor nu este atât de evidentă înainte de efectuarea rezervării, ceea ce le permite hotelurilor să ajustaze oferta fără a afecta percepția prețului.
Două denumiri pentru practici: shrinkflation și skimpflation
Fenomenul are termeni specifici în economie. „Shrinkflation” desemnează reducerea cantității unui bun sau a unui serviciu, în timp ce „skimpflation” face referire la diminuarea calității serviciilor incluse. În cazul hotelurilor, diminuarea calității poate indica un mic dejun mai sărac sau o curățenie mai rară a camerelor.
Metode prin care costurile sunt ascunse turiștilor
Primul mecanism utilizat este reducerea graduală a perioadei de disponibilitate a unor servicii. De exemplu, programul de mic dejun poate fi scurtat până la ora 9 dimineața, iar serviciile de transport pentru aeroport pot avea orare limitate, despre care turiștii află doar după rezervare.
Chiar dacă serviciile continuă să fie oferite oficial, în practică devin dificil de utilizat sau imposibil pentru anumite categorii de clienți.
O altă metodă constă în reducerea calității serviciilor oferite. La hotelurile premium, bufetele de mic dejun au o varietate mai redusă, iar articole precum cafeaua, produsele de toaletă sau halatele de baie sunt înlocuite cu variante mai ieftine. În același timp, tarifele camerei la hotelurile de lux au crescut cu 35-40% față de 2019, în timp ce nivelul de calitate a serviciilor a scăzut.
Taxarea separată a facilităților
O practică frecventă este separarea de costul camerei a anumitor servicii, care anterior erau incluse. În Spania, unele hoteluri percep taxe pentru depozitarea bagajelor, în Olanda există unități care taxează utilizarea uscătorului de păr, iar în Franța și Finlanda, închirierea halatelor de baie presupune cost suplimentar.
În segmentul low-cost, oaspeții pot fi nevoiți să plătească separat pentru utilizarea seifului, acces la canale TV premium sau conexiune Wi-Fi de mare viteză. Aceste costuri nu sunt reflectate în prețul afișat inițial, însă pot crește semnificativ suma totală pe care o plătește turistul la finalul sejurului.
De ce este dificil de reglementat acest fenomen
Specialiștii afirmă că aceste practici reprezintă o provocare pentru reglementare, fiind mai greu de controlat decât o simplă majorare a tarifelor. Limitarea sau modificarea serviciilor incluse în pachet, fără a afecta prețul afișat, creează dificultăți pentru autorități și pentru consumatori în identificarea și sancționarea acestor practici.
