Regulamentul UE privind inteligența artificială, cea mai comprehensivă lege din lume pentru reglementarea acestor sisteme, a intrat în vigoare duminică, 2 august, marcând începutul aplicării majorității prevederilor sale. Legea prevede un cadru comun pentru utilizarea sigură și transparentă a AI, precum și reguli de supraveghere pentru a proteja drepturile omului în Uniunea Europeană.
Implementare etapizată și sancțiuni
Legea a fost aprobată în 2024 și va fi implementată etapizat până în 2028. În cazul încălcărilor, reglementarea prevede amenzi ce pot ajunge până la 35 de milioane de euro pentru infracțiuni foarte grave, precum utilizarea sistemelor de AI interzise. Pentru încălcări legate de sisteme clasificate drept „de înalt risc”, sancțiunea maximă este de 15 milioane de euro.
Ce sisteme sunt interzise
De anul trecut, au fost interzise sistemele care prezintă riscuri inacceptabile. Printre acestea se numără tehnicile subliminale, manipularea și înșelătoria, precum și exploatarea vulnerabilităților minorilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dizabilități. Alte sisteme interzise includ cele care folosesc clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală și cele ce utilizează „scorul social” pentru a evalua comportamentul.
Interzicerea anumitor utilizări
Includerea în lista de sisteme inacceptabile a fost completată de interzicerea utilizării AI pentru deducerea emoțiilor la locul de muncă și în mediile educaționale. De asemenea, colectarea de imagini de pe internet pentru baze de date faciale sau identificarea biometrică de la distanță în timp real în spații publice, pentru scopuri de menținere a ordinii, va fi interzisă în UE.
Gravitatea utilizărilor ilegale de AI
Printre cele mai grave utilizări ale AI, pentru care s-au anunțat restricții, se numără crearea și manipularea conținutului intim fără consimțământ („deepfake-uri sexuale”) și fabricarea de pornografie infantilă, însă aceste măsuri de interzicere intră în vigoare abia în decembrie.
Startul aplicării legii și pașii următori
De la 2 august, intră în vigoare obligația de transparență, adică de a informa utilizatorii dacă interacționează cu un sistem de AI. Însă, etichetarea conținutului generat de AI cu un logo specific va fi obligatorie doar din decembrie, pentru sistemele capabile să genereze conținut sintetic.
Legislația mai prevede o amânare până în august 2028 pentru aplicarea completei game de reguli referitoare la sistemele de AI de înalt risc, precum cele folosite pentru evaluarea sau notarea studenților, filtrarea CV-urilor, evaluarea bonității, sau stabilirea prețurilor asigurărilor de sănătate.
Reglementare versus inovație
Experții în drept și tehnologie au analizat impactul Regulamentului European privind AI, subliniind riscurile și provocările din implementare. Giovanni Alessandrello a remarcat că amânările legislative ar putea fi interpretate ca o invitație la așteptare, un factor de risc pentru companii.
El a afirmat că regulamentul exprimă o maturitate în abordarea AI, fiind nevoie ca sistemele să poată fi explicate, guvernate și auditate. Alessandrello a respins ideea că Europa s-ar fi orientat exclusiv spre reglementare, comparativ cu Statele Unite, considerând că echilibrul între control și inovație este vital pentru competitivitate.
Guillermo Hidalgo, avocat specializat în tehnologie, consideră că regulamentul oferă reguli clare și poate fi privit ca o garanție a calității AI europene. El avertizează însă că evoluția tehnologică poate depăși normativul, iar sisteme noi sau mai puțin reglementate ar putea avea un impact semnificativ, fiind dificil de gestionat în cadrul actualei legislații.
Regulamentul a fost adoptat pentru a armoniza și clarifica cadrul legal, dar implementarea sa completă va necesita și timp suplimentar pentru adaptare și înțelegere din partea companiilor și autorităților europene.
