Curtea de Apel București a motivat șase din cele unsprezece decizii prin care a suspendat hotărâri de guvern adoptate în iulie, invocând legalitatea acestora. Instanța a apreciat că asupra acestor decizii planează „o îndoială serioasă în privința legalității”, iar Guvernul trebuie să răspundă în alte instanțe.
Deciziile instanței și motivarea hotărârilor
Curtea de Apel București a suspendat la începutul lunii august 13 hotărâri ale Guvernului, în principal la solicitarea PSD, iar în alte două cazuri cazuri, la cererea sindicatelor. Hotărârile atacate vizau domenii precum protecție socială, sănătate, comunicații, mediu și agricultură.
Cele șase hotărâri de motivare, finalizate la 31 iulie și semnate de judecătoarele Ana Corina Tudor și Olimpia Crețanu, sunt identice în argumentație. În toate, instanța a invocat faptul că asupra hotărârilor planează suspiciuni legale, deoarece au fost adoptate de un guvern în timpul perioadei de interimat, după ce a fost retrasă încrederea Parlamentului.
Legalitatea hotărârilor și argumentele instanței
Judecătoarele au fundamentat decizia pe prevederi din Codul Administrativ și Constituție. Conform articolului 37, alineatul 3, din Cod, Guvernul, după ce mandatul i-a încetat, poate emite acte de administrare doar dacă acestea sunt necesare administrării treburilor publice, fără a iniția noi politici sau măsuri normative.
În cazul de față, hotărârile emise la data de 1 iulie 2026, au fost adoptate după expirarea mandatului Guvernului interimar, după ce, în 5 mai, Camera Deputaților și Senatul au retras încrederea.
Instanța a precizat că criticile legale invocate de reclamant, în speță PSD, referitoare la această situație, sunt suficiente pentru a crea o „îndoială serioasă în privința legalității” hotărârilor. Nu a verificat dacă actele normative au fost emise în condițiile art. 37 alin. 3, ci dacă legitimitatea acestora poate fi pusă la îndoială.
De altfel, Curtea de Apel a notat că în perioada 27 aprilie – 10 iunie 2026, a expirat mandatul guvernamental, iar hotărârile atacate au fost emise ulterior, ceea ce justifică suspiciunea de legalitate.
Replicile guvernamentale și poziția privind validitatea hotărârilor
Guvernul a susținut în instanță că hotărârile adoptate în iulie nu reprezintă acte de decizie politică și nu stabilesc o nouă orientare de guvernare, ci au fost emise în conformitate cu prevederile Constituției. Acestea vizau, conform Guvernului, administrarea treburilor publice, după încetarea mandatului, și nu conțineau măsuri politice sau de schimbare a unei direcții strategice.
Însă, Curtea de Apel a notat că, deși Executivul are dreptul de a emite acte administrative, aceste acte trebuie să respecte limitele legii, iar justificarea prin „utilitate” sau „necesitate” nu este suficientă dacă actul încalcă prevederile legale.
De asemenea, instanța a subliniat că analiza legalității acestor acte excede competențele sale, fiind vorba despre decizii politice. Decizia de suspendare a fost luată pentru a preveni „o pagubă inevitabilă și concretă”, întrucât, odată puse în aplicare, aceste hotărâri ar putea produce prejudicii dificil de remediat ulterior.
Identitatea motivărilor și judecarea recursurilor
Cele șase motivări ale deciziilor de suspendare sunt identice și fac parte din hotărârile pronunțate pe 31 iulie, de către judecătoarele Ana Corina Tudor și Olimpia Crețanu. Argumentele prezentate în fiecare motivare sunt copiate integral, numele hotărârilor fiind singura diferență.
La o săptămână de la decizia inițială, judecătoarea a remediat greșeala, întrucât a corectat o eroare materială, iar această corectare a fost înregistrată pe portalul instanței.
Guvernul a atacat în instanță aceste decizii de suspendare, iar contestațiile urmează să fie judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reacțiile guvernamentale și critici
Ulterior pronunțării deciziilor, Guvernul a transmis un comunicat, în care a acuzat instanța de „grabă” în pronunțarea deciziilor de suspendare, realizate în cinci zile, în condițiile în care dosarele fuseseră înregistrate mai devreme.
Guvernul a afirmat că aceste măsuri ar împiedica implementarea unor proiecte importante pentru gestionarea fondurilor europene, piața muncii, sănătate, agricultură, precum și gestionarea situațiilor de urgență. Însă, toate hotărârile atacate se aflau sub incertitudine privind legalitatea, iar instanța a apreciat necesară suspendarea pentru a preveni pagubele.
Aceste decizii judecătorești urmează să fie evaluate și de instanțele superioare, în special de Înalta Curte, care va analiza legalitatea actelor și temeinicia argumentelor prezentate.
