Vârsta biologică și riscul de cancer: un factor de risc mai puțin cunoscut
Persoanele de peste 70 de ani au aproape de zece ori mai mare probabilitate de a dezvolta un cancer invaziv comparativ cu cele de 49 de ani sau mai tinere, potrivit cercetărilor recente. Aceasta se datorează schimbărilor genetice și imunitare care apar odată cu îmbătrânirea, fiind un factor de risc dificil de modificat.
Vârsta biologicală, o noțiune emergentă în studierea cancerului
Diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică explică variațiile în starea de sănătate a indivizilor de aceeași vârstă. Două persoane de 60 de ani pot prezenta diferențe majore în metabolism, inflamație și funcția sistemului imunitar, variabilitate determinată de procesul de îmbătrânire a organismului.
Se folosește în cercetare conceptul de vârstă biologică, estimat prin analize de sânge sau prin modificări epigenetice ale ADN-ului. Nu există însă un test unic sau o metodă standard unanim acceptată pentru determinarea acesteia.
De ce crește riscul de cancer odată cu vârsta
Transformarea unei celule normale în una canceroasă necesită ani, perioadă în care ADN-ul este copiat de mai multe ori, crescând riscul de erori. Organismul poate corecta sau elimina celulele afectate, însă această capacitate scade odată cu vârsta.
Modificările care apar în sistemul imunitar, precum scăderea eficienței în identificarea și eliminarea celulelor anormale, favorizează apariția și evoluția neoplasmelor. O analiză publicată în 2025 în Nature Reviews Cancer indică faptul că numărul de celule senescente crește în țesuturile îmbătrânite, generând un mediu propice dezvoltării tumorilor.
Celulele senescente, incapabile să se mai dividă, pot elibera substanțe inflamatorii și semnale chimice care modifică mediul înconjurător. Aceste schimbări pot stimula dezvoltarea și progresia cancerelor, conform aceleiași publicații din 2025.
Vârsta biologică și riscul cancerului
Estimarea vârstei biologice se face prin analize de sânge, precum glicemia, creatinina sau markerii inflamatori, și prin modificări epigenetice ale ADN-ului și proteinelor. Nu există o metodă standard sau un test unic pentru această măsurare.
Un studiu din 2026 publicat în Nature Medicine pe 154.169 de adulți din UK Biobank a arătat că persoanele cu semne de îmbătrânire accelerată au dezvoltat mai frecvent cancere cu debut precoce, în special cele pulmonare, gastrointestinale și uterine. Aceeași cercetare a raportat și o tendință ca generațiile mai recente să prezinte semne de îmbătrânire biologică mai rapidă.
O altă analiză, publicată în 2026 în npj Aging, a urmarit peste 20 de ani incidența cancerului la persoane cu vârste epigenetice avansate. Rezultatele indica o prevalență mai mare a neoplaziilor la cei cu ritm mai rapid de îmbătrânire biologică, fapt valabil atât la vârste mai tinere, cât și la cele înaintate.
În prezent, estimarea riscului oncologic pe baza de teste de vârstă biologică are utilitate doar în cercetare, în timp ce în practică se continuă să fie importante factorii clinicți decisivi: vârsta, istoricul familial, obiceiurile de viață și screeningul.
Obiceiuri și mod de viață care influențează îmbătrânirea și riscul de cancer
Fumatul, consumul excesiv de alcool, obezitatea și lipsa activității fizice se asociază cu un ritm accelerat de îmbătrânire, implicat în creșterea riscului de anumite tipuri de cancer. Cercetări recente indică faptul că aceste obiceiuri favorizează modificări epigenetice care reflectă o vârstă biologică mai avansată.
Fumatul reprezintă cel mai bine studiat factor de accelerare a îmbătrânirii biologice. În 2024, o analiză publicată în Nature Aging arată că markeri epigenetici la fumători coincid cu o îmbătrânire mai rapidă, favorizând apariția cancerului.
Este crucială menținerea unui stil de viață sănătos și a unui control regulat prin screening pentru a diminua riscul de cancer, mai ales pe fondul modificărilor genetice asociate îmbătrânirii.
