Raportul „Transparența banilor din sistemul medical românesc” indică faptul că aproape 28% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse private, cum ar fi plăți directe, abonamente sau asigurări private. În 2025, contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) au acoperit pentru prima dată mai mult de 50% din populație, fiind plătite de 9.664.268 de români, reprezentând 50,75% din total.
Sursa principală de finanțare: contribuțiile la asigurările de sănătate
Contribuțiile la CASS reprezintă 51,15% din fondurile alocate în 2025, în creștere față de 42,5% în 2023. În total, fondul unic al asigurărilor a avut venituri de aproximativ 128 miliarde de lei, din care 65,46 miliarde de lei provin din contribuții. Alte surse includ subvenții de la buget, taxa clawback, bugetul de stat al Ministerului Sănătății și alte ministere, precum și fonduri din unitățile administrativ-teritorial. Plățile din buzunarul pacienților constituie 26,28% din cheltuielile sistemului, echivalent cu 33,64 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 13,4% față de 2023.
Cheltuieli din surse private și impactul asupra populației
Plățile directe ale pacienților au fost de 33,64 miliarde de lei în 2025, cele mai mari sume fiind pentru medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv stomatologie. Ponderea acestor plăți în totalul cheltuielilor a scăzut ușor față de 29,9% în 2023, dar rămâne ridicată comparativ cu alte state europene. Nivelul plăților din buzunar continuă să implice o povară financiară semnificativă pentru populație.
Valoarea abonamentelor de sănătate a crescut cu 49,1%, ajungând la 1,44 miliarde de lei, iar asigurările private s-au majorat cu 38,2%, în total 633 milioane de lei. Împreună, aceste forme de asigurare reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor cu sănătatea.
Reducerea subvențiilor și dependența de bugetul de stat
Subvențiile alocate de la bugetul de stat pentru Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut cu 28,4%, de la 8,94 miliarde de lei în 2023 la 6,40 miliarde de lei în 2025, reprezentând 5% din fonduri. Ponderea lor în total a fost de 9% în anul 2023, reducându-se la 5% în 2025.
Impactul reformei de anul trecut asupra asiguraților
Numărul persoanelor exceptate de la plata CASS rămâne la 6,46 milioane, adică 33,9% din populație. Aceste categorii includ copii, studenți și pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei. Autorii raportului recomandă ca sprijinul pentru aceste categorii să fie finanțat explicit din bugetul de stat, nu prin excepții, pentru a nu eroda veniturile fondului de asigurări.
După eliminarea a opt categorii de la plata contribuției anul trecut, numărul de neasigurați a crescut la 2,92 milioane, reprezentând 15,3% din populație, cu o creștere de 511.000 față de 2024. Peste 95% dintre aceștia au sub 60 de ani, fiind în principal din populația activă, cu muncă informală sau evitarea plăților fiscale.
Participarea voluntară și evoluția sistemului
Numărul persoanelor care plătesc voluntar CASS este de 327.351, adică o creștere cu 120.000 față de 2024. Valoarea anuală a acestei asigurări voluntare este de 2.430 de lei pe an.
În ciuda creșterii acestor forme alternative de finanțare, contribuțiile voluntare și abonamentele de sănătate reprezintă doar 1,61% din totalul cheltuielilor.
Schimbări în subvenții și aspecte relevante ale sistemului
Subvențiile de la bugetul de stat au scăzut cu 28,4% între 2023 și 2025, de la 8,94 miliarde la 6,40 miliarde de lei. Ponderea lor în totalul cheltuielilor s-a redus de la 9% la 5%.
Un efect al reformei din anul anterior este continuarea excluderii din sistem a unor categorii și creșterea numărului de neasigurați, fenomen asociat mai ales populației active fără forme legale de muncă. Majoritatea neasiguraților sunt tineri sau persoane în muncă informale.
Raportul subliniază că sistemul de sănătate păstrează 23 de categorii de persoane exceptate de la plata CASS, dar care beneficiază de servicii decontate.
