Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a iniția proiecte-pilot de parteneriate public-private în sistemul sanitar românesc, vizând domenii precum ambulatoriile de specialitate, centrele de paliație și centrele de recuperare medicală. Decizia survine în contextul unor deficit în infrastructura și serviciile medicale, precum și în vederea stabilizării și creșterii predictibilității financiare pentru investiții.
Proiecte-pilot în domenii cu deficit și tarifare stabilă
Rogobete a propus ca România să înceapă cu parteneriate în trei domenii specifice, pentru a testa modelul în condiții controlate. Domeniile vizate sunt cele în care serviciile sunt deja tarifate și decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Ministrul a arătat că aceste proiecte ar putea extinde accesul pacienților la servicii medicale și ar oferi un cadru stabil pentru investitori, fără ca sistemul să fie privatizat sau ca pacienții să plătească suplimentar pentru aceste servicii.
Potențialul sectorului sănătății pentru economia națională
În cadrul unei dezbateri organizate de Gândul, Rogobete a evidențiat oportunitățile economice ale domeniului sănătății, menționând că sectorul medical din România, în special știința, are un potențial nevalorificat la maximum.
El a amintit că din cele 22-23 de șantiere pentru infrastructura spitalicească aflate în derulare, peste 80% implică constructori români sau asocieri locale. Pentru următorul exercițiu financiar, Guvernul va aloca finanțări pentru reabilitare, construcție de noi corpuri și digitalizarea sistemului medical.
De asemenea, a fost menționat un proiect pilot pentru securitatea cibernetică în sănătate, care urmează să fie extins la nivel național, și inițiative pentru tranziția energetică a spitalelor, cu instalarea de sisteme inteligente de eficientizare energetică.
Parteneriate public-private în alte țări europene și beneficiile lor
Rogobete a explicat că experiențele internaționale demonstrează succesul parteneriatelor public-private în domeniul sănătății, care pot crește accesul la servicii și pot stimula economia.
El a propus începerea cu proiecte în ambulatorii de specialitate, centre de paliație și center de recuperare și reintegrare socială, considerând aceste domenii prioritare și corect tarifate de CNAS.
Ministrul a subliniat că aceste inițiative nu vor implica privatizarea sistemului sau costuri suplimentare pentru pacienți, ci vor crea fonduri sustenabile pentru dezvoltare și pentru sistemul de sănătate.
Investiții în inovare farmaceutică și producție națională de medicamente
Oficialul a pledat pentru sprijinirea investițiilor în sectorul farmaceutic, accentuând că sănătatea trebuie privită ca un motor economic.
El a susținut că bugetele europene pentru perioada 2028–2034 includ sănătatea printre domeniile prioritare pentru fonduri destinate creșterii competitivității. Finanțarea va depinde însă de mecanismele stabilite pentru implementare.
Studiile europene indică o recuoare a investițiilor în inovație farmaceutică, dar Rogobete a afirmat că aceste investiții pot aduce un beneficiu economic semnificativ, cu o recuperare de cinci ori în cadrul unui ciclu de patru ani, datorită accesului rapid la medicamente, reducerii efectelor secundare și reintegrării rapide a pacienților.
Producție locală de medicamente și potențialul inovației farmaceutice
În prezent, în România funcționează 41 de fabrici de medicamente. Dintre acestea, 30–40% dispun de lanț complet de producție, iar Rogobete consideră că investițiile în medicamente inovatoare pot aduce beneficii economice pe termen lung.
El a estimat că investițiile în inovație în domeniul farmaceutic aduc, pe termen de patru ani, un randament de până la 25% pentru economie, conform studiilor europene.
Aceste beneficii sunt datorate accesului mai rapid la medicamente moderne, scăderii costurilor asociate tratamentelor și creșterii oportunităților pentru alte sectoare conexe, precum cercetarea, logistica și distribuția.
Rezumatul reuniunii de la Euro Industry Summit
Evenimentul din 27 octombrie, desfășurat la Athénée Palace Bucharest, a reunit reprezentanți ai administrației publice și mediului de afaceri din domenii precum energie, infrastructură, și sănătate.
Partenerii susținători ai conferinței au inclus companii și instituții precum Electrica, Banca Transilvania, Proger Global Network și Romgaz.
Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile economice și investiționale pentru perioada 2026–2034, în special pe energie și infrastructură, în contextul unei dezbateri interne privind rolul sectorului sanitar în dezvoltarea economică.
