Președintele Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu, a afirmat că țara a înregistrat o ajustare fiscală „remarcabilă” în 2025, reducând deficitul bugetar de la peste 9% din PIB la aproximativ 6%. Totuși, el a subliniat preocupări legate de situația economică și fiscală, în context internațional fragil. În cadrul unei conferințe în Budapesta, Dăianu a evidențiat și riscurile multiple care planează asupra bugetului și economiei României.
Progres în ajustarea fiscală și evaluări diferite
Dăianu a recunoscut progresul făcut, dar a subliniat că estimările pentru deficitul din anul viitor sunt mai prudente decât cele ale Guvernului și ale Comisiei Europene. Executivul român țintește un deficit de 5,2–5,3% din PIB, în timp ce Comisia Europeană estimează 5,8%. Consiliul Fiscal consideră mai realist un nivel de aproximativ 5,5%. Aceste diferențe reflectă o abordare mai precaută în evaluarea evoluției fiscale.
Impactul austerității asupra economiei
Potrivit lui Dăianu, consolidarea fiscală a avut un efect negativ asupra creșterii economice. El a spus că reducerea cererii interne ca urmare a măsurilor de austeritate a condus la o creștere negativă în 2024. Deși s-au majorat investițiile publice, efectul nu a fost suficient pentru a preveni stagnarea economică sau declinul. Influența măsurilor de austeritate se reflectă și în politica monetară, cu dobânzi ridicate decise de Banca Națională a României, cauzate de creșterea inflației izbucnită din cauza majorărilor fiscale.
Starea datoriilor publice și limitele politicii fiscale
Dăianu a spus că datoria publică a României este încă gestionabilă, dar poate ajunge ușor în pericol dacă deficitul bugetar depășește pragul de 3% din PIB în următorii ani. El a avertizat că spațiul pentru creșteri extra ale taxelor este limitat, întrucât populația se arată foarte nervoasă din cauza măsurilor fiscale.
Soluții pentru reducerea deficitului TVA
Președintele Consiliului Fiscal a evidențiat colectarea TVA-ului ca o soluție cheie. România are cel mai mare decalaj de colectare TVA din Uniunea Europeană, însă Polonia, Bulgaria și Georgia au demonstrat că se poate reduce acest decalaj. Dacă România ar atinge media europeană de colectare, deficitul fiscal ar putea scădea cu peste 2% din PIB.
Dăianu a subliniat, însă, că decalajul de TVA nu este singurul factor explicativ pentru deficitul crescut. În 2024, deficitul s-a majorat cu aproape 3% din PIB, fapt pe care îl atribuie „miopiei și idioțeniei unora dintre politicienii noștri”.
Criza economică globală și problemele interne
Pe plan extern, Dăianu a exprimat îngrijorarea față de riscul unei noi crize a datoriilor suverane, având în vedere creșterea nivelului datoriilor, inflația și înăsprirea politicii monetare la nivel mondial. El a avertizat că pericolul este real, fiind nevoie de o atenție sporită la evoluțiile financiare globale.
Intern, el a criticat scăderea investițiilor publice după finalizarea PNRR și dublarea cheltuielilor de apărare, de la 2,3-2,4% până la 5% din PIB. Dăianu a declarat că această dublare reprezintă o situație „ca o lume nebună” pentru echilibrarea bugetului.
Probleme ale politicii energetice și sociale
Dăianu a evidențiat faptul că România plătește de trei sau patru ori mai mult pentru energie decât Statele Unite sau China. Riscul creșterii tarifelor energetice și a costurilor asociate a fost de asemenea menționat. În plus, el a atras atenția asupra decalajului crescut între deficitul comercial de circa 7% din PIB și aproximativ 1% în Polonia.
El a criticat și nivelul scăzut al investițiilor, menționând că după încheierea PNRR, cheltuielile pentru investiții au scăzut semnificativ.
Reflecții asupra distribuției veniturilor și lecțiile istorice
Dăianu a semnalat că economiștii se concentrează prea mult pe aspecte macroeconomice și țin mai puțin cont de problemele sociale. El a afirmat că distribuția veniturilor trebuie abordată cu mai multă atenție și a spus că tehnologiile precum inteligența artificială nu vor oferi soluții universale pentru problemele societății.
Închide cu observația că ecosistemul financiar global se află în faza descendentă a unui ciclu lung, de tip Kondratiev, iar eventuale încercări de a remedia situația cu ajutorul consiliilor fiscale sunt limitate, deoarece acestea nu pot acta ca niște vrăjitori.
