În timp ce România își dezbate viitorul, locuitorii români din regiunea Cernăuți din Ucraina se confruntă cu consecințele războiului, cu mobilizările și cu pierderea stilului lor de viață anterior, conform unui amplu reportaj al publicației The Kyiv Independent.
În vestul Ucrainei, populația diversificată include comunități importante de români, polonezi și maghiari. Strămoșii lor au coexistat cu ucrainenii în regiunile ce au devenit parte a Ucrainei moderne, după delimitarea actuală a frontierelor la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, precizează ziarul ucrainean The Kyiv Independent.
„Bunica mea e româncă, bunicul e român, tatăl meu e român. Și eu sunt român”, afirmă Oleksandr, în vârstă de 58 de ani. El este unul dintre puținii cetățeni care au votat în alegerile din România, în regiunea Cernăuți.
Peste 100.000 de români
„Tensiunile electorale din România de la sfârșitul lunii mai au ținut Europa cu sufletul la gură, pe măsură ce candidați cu viziuni diferite pentru viitorul țării membre UE s-au confruntat pentru putere”, precizează sursa citată. Un candidat, în special, a câștigat suportul majorității românilor din Ucraina.
Regiunea Cernăuți rămâne centrul românilor din cele trei regiuni ucrainene limitrofe României. Estimările indică o populație de peste 100.000 de români, unii locuind în sate predominant românești, unde au acces la educație în limba lor maternă și își celebrează tradițiile.
Înainte de război, mulți ucraineni de origine română se deplasau frecvent în România pentru muncă sau studii, consolidând legăturile culturale și economice între cele două țări.
„Am fost vecini buni și trebuie să rămânem vecini buni cu România”, a declarat Ihor, un locuitor al regiunii, pentru The Kyiv Independent.
Războiul din Ucraina a afectat echilibrul care permitea comunității românești să se deplaseze cu ușurință între cele două țări și culturi.
Mulți români din Cernăuți au venit să muncească în România și în Uniunea Europeană
Restricțiile impuse bărbaților cu vârstă militară au afectat activitatea economică. Deși mulți dețin dublă cetățenie, legea ucraineană îi recunoaște doar ca cetățeni ucraineni. Lipsa veniturilor din străinătate a limitat oportunitățile de muncă, iar mulți bărbați se tem de înrolarea forțată.
Fervoare patriotică, accentuarea limbii ucrainene și îngrijorările privind drepturile minorității românești se manifestă în regiune.
Locuitorii români din regiunea Cernăuți spun că majoritatea persoanelor cu dublă cetățenie au obținut-o din motive economice. Legea română permite acordarea cetățeniei cetățenilor ucraineni cu strămoși din regiunea Cernăuți, în perioada în care aceasta făcea parte din România.
„La noi, în Ucraina, nu este de muncă, și nu ai din ce trăi”, afirmă Vasîl Bota, un locuitor român.
„În principal, (lumea a luat cetățenie dublă) pentru a avea acces în țările europene”, declară un alt român.
Transferurile financiare au încetat
Situația economică s-a deteriorat semnificativ. Oamenii din Cernăuți, din alte regiuni din Vestul Ucrainei, trimiteau bani către familiile lor pentru reparații sau menținerea vieții din Ucraina.
„Lanțul s-a întrerupt”, remarcă Lavrentii, un șofer cu cetățenie ucraineană și română, care circulă frecvent la graniță.
Bărbații se tem că vor fi recrutați de pe stradă
Controlul rutier desfășurat de patrulele militare poate duce la înrolarea forțată a bărbaților din oraș.
Un bărbat român a fost înrolat la Cernăuți în ajunul Anului Nou.
Frica de înrolare a schimbat viața bărbaților.
„Toți tinerii și-au luat familiile și au plecat în România, în Europa, pentru că nu văd un viitor aici”, afirmă Yurii Levcîk.
„Oamenii sunt luați de pe stradă. Mai sunt mulți (români) aici, dar se ascund”, adaugă Levcîk.
„Ne-am născut aici ca români”
Cu toate acestea, mulți români din regiunea Cernăuți s-au oferit voluntari pentru a apăra Ucraina. „Ne-am născut aici ca români, dar asta nu înseamnă că nu suntem cetățeni ai Ucrainei. Suntem, înainte de toate, cetățeni ai Ucrainei”, afirmă un locuitor.
Propaganda rusă explorează narațiuni legate de presupuse abuzuri asupra minorităților pentru a genera antipatie în România.
Un preot ortodox ucrainean confirmă că zvonurile despre persecuția religioasă sunt răspândite de preoți legați de Rusia.
Propaganda rusă creează tensiuni între România și Ucraina.
„Vrem doar să fim cetățeni ai Ucrainei, dar nu vrem să ne pierdem identitatea. Asta este foarte important pentru noi”, a menționat un român.