Președinția rusă a considerat vineri necorespunzătoare atât amenințarea publică lansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, referitoare la posibilitatea atacării Kremlinului, cât și declarațiile secrete ale unor ambasadori occidentali, care ar fi avertizat că NATO este pregătită să doboare aeronave rusești care intră în spațiul aerian al statelor membre.
Potrivit surselor financiare, această avertizare cu privire la doborârea avioanelor rusești a fost transmisă de ambasadorii britanic, francez și german în cadrul unei întâlniri la Moscova.
Solicitat să comenteze reacția Rusiei în caz de doborâre a unui avion, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu vreau să discut despre acest subiect. Este o afirmație foarte necorespunzătoare”.
„Este extrem de nepotrivit, deoarece acuzațiile împotriva Rusiei referitoare la încălcarea spațiului aerian sunt lipsite de dovezi. Nu există dovezi convingetoare în acest sens. Toate zborurile aviației militare rusești sunt efectuate în conformitate cu normele internaționale”, a subliniat purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin.
Rusia a criticat anterior „isteria excesivă” a europenilor, care o acuză tot mai frecvent de încălcări ale spațiului aerian cu aeronave sau drone.
Val de incursiuni aeriene rusești
În urmă cu două săptămâni, circa 20 de drone au încălcat spațiul aerian polonez. Polonia și aliații din NATO care au desfășurat avioane de luptă în această țară au doborât mai multe drone cu rachete lansate de avioane F-16 și F-35.
În timp ce oficiali polonezi, ucraineni și occidentali au acuzat o acțiune deliberată din partea Rusiei, aceasta a negat orice intenție de a trimite drone dincolo de granițele Ucrainei în timpul atacului din noaptea de 9 spre 10 septembrie asupra țintelor din această țară, precizând că dronele care au pătruns în Polonia aveau o rază de acțiune limitată de 700 de kilometri.
De asemenea, o dronă rusească a încălcat recent spațiul aerian al României.
Vinerea trecută, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian, potrivit NATO și guvernului estonian, care au acuzat Rusia de o „provocare fără precedent”. Rusia a negat intrarea acestor avioane în spațiul aerian estonian, afirmând că se îndreptau către exclava rusă Kaliningrad, respectând coridorul de zbor internațional și fără a încălca spațiul aerian al Estoniei.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri în fața Bundestagului că un avion de vânătoare rusesc a survolat recent o fregată germană în Marea Baltică, într-o nouă manifestare provocatoare din partea Moscovei.
Într-un alt incident, Danemarca a închis aeroportul din Copenhaga în urma apariției unor drone de origine necunoscută, incident care s-a repetat în noaptea de miercuri spre joi și la alte patru aeroporturi daneze. Guvernul danez vorbește despre un „atac hibrid” efectuat de un „actor profesionist”, în timp ce ambasada rusă a respins „speculațiile absurde” și le-a considerat o „provocare orchestrată”.
Cine „instigă la tensiune”
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse a mai calificat vineri ca necorespunzătoare și amenințările formulate joi de președintele Volodimir Zelenski, care într-un interviu din SUA a afirmat că armata sa poate ataca Kremlinul, în cazul în care Rusia continuă războiul.
Președintele ucrainean „instigă la tensiune, ceea ce pare foarte necorespunzător”, a declarat Peskov, comentând acest subiect la briefing-ul său de presă zilnic.
Într-un interviu acordat Axios, Zelenski a transmis un mesaj către președintele Putin și colaboratorii acestuia, subliniind necesitatea luării măsurilor de precauție și a sprijinului, în cazul continuării conflictului.
De asemenea, președintele ucrainean a exprimat speranța că va primi arme cu rază lungă de acțiune din SUA, fără a oferi detalii, mentionând că armata ucraineană dispune deja de drone cu o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri.
Replica fostului președinte Medvedev
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a răspuns lui Zelenski cu o amenințare la adresa sediului președinției de la Kiev, la care a adăugat și un avertisment adresat Washingtonului.
„Individul de la Kiev, dependent de stimuli externi, afirmă că Kremlinul trebuie să știe unde are un adăpost antiaerian, pentru a se putea ascunde atunci când va folosi arme americane cu rază lungă de acțiune. Acesta ar trebui să știe că Rusia dispune de arme care nu pot fi oprite de un adăpost antiaerian”, a scris Medvedev pe rețeaua socială respectivă.
„Și americanii trebuie să țină cont de acest lucru”, a adăugat fostul președinte rus, facând referire la solicitările lui Zelenski de a primi arme cu rază lungă de acțiune din partea SUA.
Schimbarea de atitudine a lui Trump
Zelenski, ajuns la New York pentru Adunarea Generală a ONU, s-a întâlnit marți cu președintele american Donald Trump. Ulterior, Trump și-a modificat poziția, declarându-se clar pentru Ucraina.
Înainte de acest eveniment, Trump susținea necesitatea păcii între Ucraina și Rusia, considerând că Ucraina nu are capacitatea militară de a recupera teritoriile pierdute. Însă, în urma acestei întâlniri, Trump a declarat că Ucraina poate recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv cele dincolo de acestea.
Trump a îndemnat Ucraina să acționeze în acest sens, profitând de dificultățile economice ale Rusiei, considerată un „tigru de hârtie”, dar aceasta să se întâmple cu sprijinul Uniunii Europene. Trump a subliniat că Washingtonul nu mai dorește o contribuție financiară la ajutorul Ucrainei și că susținătorii europeni ai Kievului trebuie să asigure resursele necesare pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin achiziționarea de arme americane.