Wizz Air contestă ajutorul de stat de 95,3 milioane de euro acordat TAROM, conform Economica.net

Wizz Air Ungaria și Wizz Air Malta au lansat pe 17 iulie o nouă acțiune împotriva sprijinului financiar pentru restructurare în favoarea TAROM, în valoare de 95,3 milioane de euro, solicitând anularea deciziei Comisiei Europene. Această acțiune a fost publicată astăzi, 27 octombrie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și consultată de Economica.net.

Wizz Air a contestat în instanță decizia Comisiei Europene care a aprobat sprijinul pentru restructurarea TAROM, susținând că Executivul european a evaluat în mod eronat situația companiei. Societatea maghiară a argumentat, printre altele, că TAROM face parte dintr-un grup mai mare, ceea ce ar fi eliminat eligibilitatea pentru aces tip de ajutor, că planul de restructurare nu este realist și durabil, că nu s-a demonstrat necesitatea și proporționalitatea intervenției statului și că decizia Comisiei nu este suficient de motivată.

Companiile avansază opt motive pentru care instanța ar trebui să anuleze decizia Comisiei Europene, după cum sunt formulate în acțiune.

1. Primul motiv este fundamentat pe faptul că sprijinul nu intră în domeniul de aplicare al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvare și restructurare a întreprinderilor nefinanciare (denumite în continuare „Orientările pentru salvare și restructurare”), întrucât Comisia a făcut o eroare clară de apreciere, concluzionând că TAROM nu face parte dintr-un grup mai mare de companii;
2. Al doilea motiv se bazează pe faptul că sprijinul nu se regăsește în aria de aplicare a Orientărilor pentru salvare și restructurare deoarece Comisia nu a verificat dacă TAROM a explorat toate opțiunile pieței;
3. Al treilea motiv se referă la faptul că decizia nu stabilește dacă planul de restructurare este realist, coerent și cuprinzător, și dacă poate restabili pe termen lung viabilitatea TAROM într-un interval de timp rezonabil și fără sprijin suplimentar;
4. Al patrulea motiv argumentează că decizia nu demonstrează necesitatea intervenției statului și că această intervenție are un efect de stimulare;
5. Al cincilea motiv este în legătură cu faptul că decizia nu stabilește adecvarea sprijinului;
6. Al șaselea motiv invocă lipsa de claritate în stabilirea proporționalității sprijinului;
7. Al șaptelea motiv se referă la faptul că decizia nu include o evaluare corespunzătoare și limitează potențialele efecte negative ale sprijinului;
8. Al optulea motiv se bazează pe încălcarea de către Comisia Europeană a obligatiei de motivare a deciziei sale.

Comisia Europeană a aprobat în anul precedent, pe 29 aprilie, un sprijin de stat de 95,3 milioane de euro în beneficiul TAROM.

Măsurile de restructurare includ anularea unei datorii de aproape 50 de milioane de euro, echivalentul sprijinului pentru salvare aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, precum și o infuzie de capital de aproximativ 46 de milioane de euro.

Industria aviatică a fost una dintre cele mai afectate de restricțiile impuse de autorități în timpul pandemiei. Zborurile s-au redus, iar avioanele au stat mai mult la sol decât în aer.

Majoritatea companiilor aeriene au avut nevoie de sprijin financiar de la stat pentru a putea supraviețui. În schimb, companiile private din Europa, precum Ryanair și Wizz Air, au contestat în mod repetat fondurile primite de companiile de stat.

Evoluția sprijinului de stat pentru TAROM și Blue Air

Economica.net a relatat pentru prima dată că Wizz Air a contestat sprijinurile de stat acordate TAROM și Blue Air.

Până în prezent, toate acțiunile juridice ale Wizz Air împotriva sprijinurilor financiare către cele două companii românești s-au respins.

Din fondurile alocate celor două companii, statul are de recuperat aproape 200 de milioane de lei din falimentul Blue Air.

Anul trecut, Comisia Europeană a dispus recuperarea unui sprijin de aproape 34 de milioane de euro acordat Blue Air. Decizia a fost luată după o investigație profundă din aprilie 2023, care a concluzionat că „planul de restructurare al Blue Air nu era viabil”, fiind incoerent și insuficient pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a companiei aeriene.

Investigația Comisiei s-a bazat pe faptul că Blue Air a întrerupt toate zborurile în septembrie 2022 și a intrat în insolvență în martie 2023.

De la autorizarea acordată de Comisia Europeană pentru infuzia de capital, TAROM a renunțat la sloturile de pe aeroportul Heathrow din Londra, a vândut anumite aeronave mai vechi și afirmă că a înregistrat profit în primul semestru din 2024.

CITEȘTE ȘI: TAROM a înregistrat o reducere a numărului de pasageri. Deși a primit sprijin financiar și a devenit profitabil în primul semestru din 2024, compania are încă nevoie de finanțare.

Rezultatele financiare ale TAROM pentru 2024 nu au fost încă publicate, deși ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, a afirmat că operatorul aerian a încheiat anul precedent cu profit.

În 2024, Tribunalul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins contestația Wizz Air referitoare la sprijinul acordat TAROM, în valoare de aproape două milioane de euro, decizând că sprijinul este compatibil cu piața internă.