Protest la Riga împotriva ieșirii Letoniei din Convenția de la Istanbul Foto: Gints Ivuskans / Alamy / Profimedia
Preşedintele Edgars Rinkevics a decis luni să retransmită Parlamentului pentru reevaluare o lege extrem de controversată privind ieșirea Letoniei din Convenția pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, conform informațiilor AFP, citate de Agerpres.
Adoptarea și denunțarea Convenției în același mandat al Parlamentului „transmite un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și partenerilor internaționali” și reprezintă un caz „fără precedent în spațiul juridic european”, deoarece Letonia ar deveni „primul stat membru al Uniunii Europene care se retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile umane”, conform unui comunicat al președinției letone.
La sfârșitul lunii octombrie, Parlamentul Letoniei a votat în favoarea ieșirii țării din această convenție internațională, după ce un partener conservator din coaliția de guvernare s-a alăturat inițiatorilor acestei decizii, în ciuda opoziției premierului și președintelui.
Convenția de la Istanbul, elaborată de Consiliul Europei și semnată de numeroase state membre, definește violența împotriva femeilor ca o violare a drepturilor omului și vizează diverse forme de agresiune bazate pe gen.
Partidul Verzilor și Fermierilor, unul din cele trei componente ale coaliției guvernamentale a premierului Evika Silina, s-a alăturat opoziției în votul pentru retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul, cu 56 de voturi din cele 100 din Parlament.
Votul a declanșat proteste masive în țară, cu manifestații importante pe stradă. Peste 60.000 de cetățeni letoni au semnat un demers către președinte pentru a nu promulga această decizie.
În afara țării, Consiliul Europei a afirmat că Parlamentul leton a trimis un „mesaj periculos” pentru femei prin adoptarea deciziei de ieșire. „Este un pas înapoi fără precedent și îngrijorător pentru drepturile omului și ale femeilor în Europa”, a declarat președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoris Rousopoulos.
Convenția a fost semnată pentru prima dată la Istanbul în 2011 și a fost activată în 2014, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene semnând-o și ratificând-o. Letonia, care a ratificat tratatul în 2023, riscă să fie a doua țară care se retrage. Turcia a fost criticată sever de Comisia Europeană pentru retragerea sa în 2021.
În 2020, guvernul de dreapta al Poloniei a început un proces de ieșire din tratat, însă ulterior, guvernul centrist al lui Donald Tusk a anulat aceste planuri. Parlamentul Cehiei nu a reușit să ratifice convenția, deși a semnat-o în 2021.