Uniunea Europeană face un nou pas în combaterea poluării: taxa pe carbon la frontieră nu va mai viza doar materiile prime costisitoare, precum oțelul sau îngrășămintele, ci începe să se aplice direct în viața cotidiană a consumatorilor. Mașinile de spălat, aragazurile, ușile de mașină și uneltele de grădinărit vor intra treptat sub incidența mecanismului CBAM, ceea ce poate duce la creșteri de preț pentru produsele importate, în special cele fabricate în țări cu standarde de poluare mai puțin stricte și fără taxe adecvate pentru emisii, informează Financial Times.
Ce reprezintă taxa pe carbon la frontieră și motivul extinderii acesteia
Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM) este un sistem prin care Uniunea Europeană taxează importurile cu amprentă mare de carbon, pentru a proteja industriile locale care deja plătesc pentru emisiile lor prin schema europeană de tranzacționare a certificatelor (ETS). În prezent, taxa se aplică în special în sectoare precum oțelul, aluminiul, cimentul, îngrășămintele și energia electrică.
În prezent, Bruxelles-ul intenționează să extindă mecanismul și la produsele finite – de la uși de mașină și unelte de grădină la aparate de uz casnic și bucătării. Motivul este simplu: prevenirea eludării regulilor. Fără această extindere, unele companii ar putea muta producția în țări învecinate, unde producția de oțel sau aluminiu este mai puțin reglementată, exportând apoi către UE fără aplicarea taxei pe carbon asupra materialelor de bază.
Autoritățile europene afirmă că lista produselor va fi determinată în funcție de conținutul de „CBAM” – adică, de cantitatea de oțel, aluminiu sau alte materiale deja taxate – și de riscul relocării producției din Uniune.
Beneficiari, pierzători și impactul asupra consumatorului
În teorie, cei mai avantajați sunt producătorii europeni, care deja suportă o taxă de aproximativ 80 de euro pe tonă de CO₂ emisă și se plâng de concurența neregulamentară din afara Uniunii. Organizația producătorilor de electrocasnice din UE susține că extinderea CBAM la produsele finite va conduce la o „concurență mai echitabilă la nivel mondial”.
Pe de altă parte, industrii precum cea auto (prin ACEA) sau sectorul energiei solare avertizează că extinderea taxei poate aduce costuri suplimentare, birocrație și riscul de apariție a unor creșteri accelerate de prețuri sau penurie de produse, dacă tranziția nu se realizează gradual.
Pentru consumatorul de rând, efectele nu vor fi imediate, dar pot apărea creșteri de preț pentru produsele importate, mai ales cele realizate în state cu un mix energetic foarte poluant și fără mecanisme eficiente de taxare a emisiilor. Producătorii vor decide dacă absorb o parte din cost sau îl transferă integral în prețul de vânzare.
În același timp, Comisia Europeană lucrează la introducerea unui sistem de subvenții pentru exportatori, menite să sprijine companiile europene care vând în afara blocului în a face față concurenței din țări cu reguli mai permisive privind emisiile. Există însă întrebarea de unde vor fi alocați acești bani, având în vedere că veniturile din CBAM sunt deja incluse în bugetul UE.
Momentan, este clar un fapt: măsurile de combatere a emisiilor se extind dincolo de fabrici și centrale, începând să fie reflectate direct și pe etichetele produselor din magazine.