Un procuror DNA oferă detalii despre slăbirea intenționată a forței de investigație a structurilor de elită ale Parchetelor din România, într-o discuție cu HotNews. „Toate aspectele semnalate în investigația Recorder le cunoșteam, acum le conștientizează și alții. Voi descrie și o metodă diferită”, a afirmat procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub protecția anonimatului, având în vedere statutul său de magistrat în activitate.
- Procurorii gestionează cazurile în colaborare cu polițiști judiciari, nu individual.
- „De peste un deceniu, cu finanțări și instruiri din partea statelor membre UE, s-au construit în Ministerul Afacerilor Interne structuri polițienești de investigație care colaborau cu DNA. În prezent, această cooperare s-a întrerupt, prin decizia ÎCCJ”, explică pentru HotNews un ofițer MAI, complementând afirmațiile procurorului DNA.
- Blocarea colaborării cu forța de elită a poliției române și recrutarea de polițiști din alte structuri terestre reduc automat capacitatea de anchetă a DNA, afirmă același procuror.
„Și procurorii, și judecătorii sunt ființe umane și au dreptul, ca fiecare cetățean, la libertatea de exprimare. Semnalarea problemelor în sistem trebuie să fie sprijinită. Persoanele curajoase să exprime observații nu trebuie transformate în ținte. Aspectele semnalate trebuie verificate”, afirmă procurorul cu peste 20 de ani de experiență în sistemul judiciar, într-o discuție cu HotNews.
Ceea ce afirmă că s-a întâmplat în „când domnul Voineag a fost numit în conducere”
Investigația denumită „Justiție Capturată”, realizată de jurnaliștii Recorder, indică preexistenta unor „probleme structurale”, pe care procurorii DNA le cunoșteau și le-au tolerat de-a lungul anilor. O admit și ei, din teamă.
Procurorul confirmă ceea ce a spus și un alt reprezentant al DNA în documentar, sub condiția păstrării confidențialității: din 2023 li s-a transmis conducerii să raporteze măsuri din dosare.
„Îmi amintesc că, după câteva luni de la numirea domnului Voineag în fruntea DNA, am primit ordinul privind comunicarea măsurilor de supraveghere tehnică, ce ne-a șocat, fiind prima dată când ni s-a cerut așa ceva. L-am perceput ca fiind un ordin care nu se supune discuției, chiar dacă aveam semne de întrebare”, povestește procurorul.
Acesta recunoaște temerile legate de posibilele repercusiuni profesionale și riscul unor reclamații la Inspecția Judiciară a CSM.
Spune că a fost planificată reducerea capacității DNA
Procurorul afirmă că, sub conducerea actuală, „au existat numeroase nereguli și activități contrare codului deontologic”.
El exemplifică prin sentimentul de părăsire în contextul modificărilor legislative care au condus la încetarea activităților dosarelor în instanță.
De asemenea, menționează că noile reglementări privind termenul de prescripție și excluderea polițiștilor DGA din anchete de corupție au deteriorat serioasă activitatea structurilor teritoriale ale DNA.
Care este rolul polițiștilor DGA?
Legislația specifică prevede că procurorul colaborează cu polițiști judiciari, pe care îi coordonează direct.
Deoarece DNA dispune de un număr insuficient de polițiști judiciari, colaborarea s-a extins către structuri de elită ale MAI, precum Direcția Generală Anticorupție și alte unități.
Acesta admite, totodată, nemulțumirea legată de situatia actuală.
„Ce mă revoltă cel mai mult? Că activitatea mea nu este la nivelul dorit și că nu avem adecvat polițiști, în special din cadrul DGA, și nimeni nu ridică această problemă. Am nevoie de resurse pentru a-mi îndeplini atribuțiile. Nu vreau să fiu inactiv!”, afirmă procurorul.
Contribuția unui ofițer din MAI
O sursă din MAI, aprobată de HotNews, indică nemulțumirea și a personalului din Ministerul de Interne: „Am investit timp și fonduri europene în pregătirea personalului. Am trimis oameni în specializări externe și am beneficiat de sprijin bilateral din țări europene”, a precizat un ofițer.
„Am investit mult în pregătirea profesională în MAI, în DGA și în unitățile de operațiuni speciale. Acum, însă, aceste resurse nu sunt utilizate pentru cele mai importante cazuri”, adaugă sursa.
„Nu poți cumpăra un polițist valoros de la piață”
Structura menționată, Direcția de Operațiuni Speciale (DOS), reprezintă cel mai avansat departament tehnic din cadrul MAI, situat în zona penală și anterior colaborator al DNA. DOS dispune de tehnologie avansată pentru localizarea telefoanelor, filaje și interceptări.
„Nu contest eficiența SRI în aceste domenii, dar cum poți exclude un potențial investigator din urmărirea penală, de exemplu? Mărul problemei stă în pregătirea și experiența oamenilor. Aceștia au fost eliminați din cooperarea cu DNA. Cum poți repede să figuredi polițiști competenți? Nu poți achiziționa un polițist valoros de pe piață”, a mai spus reprezentantul din MAI.
El reafirmă, ca și procurorul DNA, că „a durat mult până am avut polițiști judiciari specializați în dosare de corupție, iar acum colaborarea a fost redusă. Timpul nu poate fi cumpărat”, adaugă oficialul și procurorul.
Procurorul DNA: „DGA a fost marginalizat și nimeni din conducerea parchetelor nu a reacționat”
Decizia Înaltei Curți din iunie, care limitează competența polițiștilor DGA în dosare legate de funcționarii MAI, a afectat pe deplin activitatea DNA și a altor parchete din sistem.
De exemplu, în cazul fostului lider al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, acuzat de corupție, DNA a implicat polițiști DGA în anchetă.
Procurorul afirmă:„DGA are resurse solide, atât în măsuri tehnice, cât și în personal specializat pe cazuri de corupție. Însă, a fost marginalizat, fără reacție din partea conducerii parchetelor. S-au investit sume importante, dar activitatea a fost redusă la tăcere. Noi am transmis aceste observații, însă răspunsul a fost că vom analiza mai mult”, susține acesta.
„Au reinterpretat legislația”
Procurorul conduce opinia că „din păcate, comunicarea cu actuala conducere a DNA a fost deficitară. Hotărârea Înaltei Curți, de excludere a polițiștilor DGA din dosarele de corupție, nu pare întâmplătoare, având în vedere că, cu cinci ani în urmă, s-a pronunțat o decizie diametral opusă pe același subiect. Au reinventat dreptul, așa cum a spus și vicepreședintele CSM”, afirmă magistratul.
El adaugă că, în ultimii ani, lipsa comunicării între structurile teritoriale și conducerea centrală a DNA a fost dezastruoasă.
„Nu am trăit vremuri mai triste ca procuror, după 20 de ani în sistem”
„Nu îi acuz pe nimeni de intenții ascunse, însă atitudinea închisă și lipsa dialogului pot avea consecințe negative. Nu am avut niciodată în carieră vremuri mai dificile. Nu există o comunicare eficientă publică. S-a pierdut unitatea și încrederea. S-au pronunțat temeri, iar toate problemele menționate în documentarul Recorder le-aș fi cunoscut și anterior. Acum, însă, și alții le știu. Pentru noi, a fost o deconectare. Judiciația nu ar trebui să fie un subiect tabu”, susține procurorul.
El consideră că profesionalismul în activitatea de investigate este esențial pentru reputația magistratului. Dosarele închise din cauza prescripției reprezintă eșecuri pentru sistem.
O altă dificultate majoră o constituie procedura camerei preliminare, care în prezent, servește ca o metodă continuă de tergiversare a procesului.
Procurorul adaugă: „Această procedură duce la amânări excesive, iar cazurile ajung să se prescrie. Un filtru suplimentar în instanță trebuie să fie însoțit de o capacitate sporită a parchetelor”.
El menționează că lipsa de personal specializat și riscul de compromitere a dosarelor sunt probleme grave. „Căutăm polițiști prin IPJ-uri, care au deja multiple sarcini și se află sub comanda mai multor șefi. Riscul de influențare și compromitere este mare”, completează acesta. „Este ca un DNA la non-combat”, afirmă.
Întrebat despre nevoile DNA, procurorul răspunde: „Avem nevoie de legislație care să nu oprească justiția și de o reorganizare eficientă”.