Întrebat, la Euronews România, dacă acest guvern poate rezista, cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, liderul UDMR a afirmat că „asta depinde exclusiv de PNL”, menționând că rotativa guvernamentală va reprezenta o provocare.
„Dacă PNL îl susține pe președintele formațiunii, pe Ilie Bolojan, atunci guvernarea va fi sigur asigurată. (…) Până când PNL susține pe Bolojan, el va rămâne în funcție. Rotativa va avea loc peste un an. Este o provocare. Recunosc că nu am fost pentru rotație anul trecut, fiindcă am anticipat-o pentru 2023. Cum a fost? Ne-am apropiat de rotativă, iar Ciucă nu mai avea autoritate în administrația centrală, deoarece funcționarii publici știau că se pregătește rotația, iar aceștia căutau pretexte pentru a evita implementarea corectă a deciziilor. Ulterior, cei care urmează să preia funcțiile doresc să participe activ la decizii, nu doar politice, pentru că preiau responsabilitatea de mâine. Astfel, se creează un blocaj. În 2023, am observat că – dincolo de faptul că am fost împinși să acceptăm rotația – am considerat că nu este în interesul țării. (…) Am prezentat argumente împotriva acestui proces, dar, în final, este viața într-o coaliție, fiecare trebuie să cedeze undeva”, a explicat reprezentantul UDMR.
El consideră că rotația guvernamentală din 2023 nu a adus beneficii cetățenilor.
„Vom discuta din nou, probabil în martie sau spre sfârșitul anului, despre evoluțiile legate de rotație. Sunt sceptic, deoarece am urmărit același scenariu și în 2022-2023, și am fost nemulțumit, deoarece nu a fost în interesul României. Să spunem direct: rotația din 2023 nu a fost în beneficiul populației. Priviti ce s-a întâmplat după acel proces”, a afirmat Kelemen Hunor.
Conform opiniei sale, indiferent de evoluțiile privind rotația guvernamentală, „un nou prim-ministru trebuie să prezinte un program parlamentar”.
„Conținutul acestui program de guvernare este necunoscut în prezent”, a adăugat liderul UDMR.
Referindu-se la bugetul pentru acest an, liderul UDMR a menționat că pentru investiții se alocă fonduri suficiente pentru atragerea de resurse din PNRR, precum și pentru implementarea proiectelor majore.
„Pe segmentul de cheltuieli administrative, cu personalul și salariile, previzionăm un buget echilibrat. Este o situație în care suntem obligați să plătim dobânzile care vor ajunge la peste 12 miliarde de euro, adică peste 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB. Dacă nu aveam această constrângere, situația ar fi cu mult mai favorabilă, însă trebuie să facem față obligațiilor financiare. Aceste plăți pot fi acoperite fie din economie, fie din venituri suplimentare, fie prin noi împrumuturi și refinanțări. Din păcate, această povară dificilă va avea impact și asupra bugetului din 2026, fiind una dintre cele mai mari cheltuieli, dacă nu chiar cea mai dificilă, pentru finanțele României”, a explicat el.
Întrebat despre numirile șefilor serviciilor secrete, el a precizat că nu a participat la asemenea discuții.
„Nu am fost implicat în alte dezbateri în acest sens. Nu pot confirma dacă au avut loc discuții, dar probabil că da. Ceea ce pot menționa este că ultima întâlnire la care am fost prezent a avut loc în august anul trecut, atunci când președintele Dan a avut o reuniune a coaliției cu Daniel Zbârcea la SRI și Marius Lazurca la SIE. De atunci, nu am auzit despre alte numiri, exclusiv cele din mass-media sau surse din PSD și PNL”, a încheiat Kelemen Hunor.