Lipsa de odihnă nocturnă implică mai mult decât simpla oboseală. Cercetătorii au descoperit că, la persoanele în vârstă, somnul insuficient și întrerupt afectează capacitatea creierului de a elimina substanțele reziduale, conducând la probleme de memorie și la un risc crescut de afecțiuni neurologice, precum Alzheimer. De câte ore de somn avem nevoie cu adevărat? Specialiștii susțin că variază.
Deși petrecem aproximativ o treime din viață dormind, nu toți avem nevoie de exact opt ore pe noapte. Cantitatea necesară variază pe parcursul vieții: copiii și bebelușii necesită mai mult, iar persoanele peste 65 de ani pot funcționa bine și cu puțin sub intervalul recomandat adulților (7-9 ore).
Specialiștii în somn explică necesarul de somn și dacă sexul influențează durata optimă.
Somnul rămâne un mister, în ciuda importanței sale cruciale pentru sănătate. Calitatea somnului contează mai mult decât cantitatea, afirmă experții.
„Cauzele nu sunt pe deplin înțelese, dar este clar că somnul este esențial”, explică dr. Rafael Pelayo, specialist în somnologie de la Universitatea Stanford.
„În timpul somnului, are loc un proces remarcabil de autoîngrijire naturală”, afirmă medicul, citat de un organism de presă.
Majoritatea oamenilor se descurcă bine cu 7-9 ore de somn pe noapte, interval asociat cu un risc mai mic de probleme de sănătate, conform lui Molly Atwood, specialistă în medicina comportamentală a somnului la Johns Hopkins.
Un somn constant mai scurt de 6 ore sau mai lung de 9 ore crește riscul de diverse afecțiuni, însă fiecare persoană este diferită.
În evaluarea nevoii de somn, este mai important să ne concentrăm pe calitatea sa, insistă specialiștii.
„Cel mai important este să te trezești simțindu-te revigorat”, explică Pelayo. „Dacă cineva doarme multe ore dar se trezește obosit, există o problemă. E ca și cum ai pleca flămând dintr-un restaurant preferat”.
Nevoia de somn se modifică odată cu vârsta
Necesarul de somn variază pe parcursul vieții. Nou-născuții au nevoie de cel mai mult somn: 14-17 ore pe zi.
„Când suntem bebeluși și copii, necesarul este mai mare deoarece ne dezvoltăm rapid”, explică Atwood.
Organizația Națională de Cercetare a Somnului recomandă adulților cu vârste cuprinse între 26 și 64 de ani un somn între 7 și 9 ore pe noapte. Persoanele peste 65 de ani pot avea nevoie de puțin mai puțin, iar adolescenții (16-25 de ani) de mai mult.
Ciclurile de somn durează în jur de 90 de minute pe parcursul nopții.
În prima parte a nopții, predomină somnul profund, cu unde lente (non-REM), esențial pentru repararea și regenerarea organismului. În această fază se eliberează hormonul de creștere.
În a doua jumătate a nopții, somnul profund este înlocuit treptat de somnul REM (mişcări rapide ale ochilor), asociat cu visele și consolidarea memoriei. În această fază, informațiile pe termen scurt sunt transformate în amintiri pe termen lung.
Copiii petrec o proporție mai mare a somnului în faza de somn profund, dar această proporție scade odată cu adolescența, pe măsură ce rata de regenerare se modifică.
Interesant este că în timpul adolescenței apar diferențe de sex legate de somn.
Femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații?
Cercetările nu arată că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbații, însă, în medie, femeile dorm ușor mai mult.
Diferențele apar încă din adolescență. Deși fetele și băieții au nevoi similare, adolescentele dorm, în medie, mai puțin decât adolescenții și raportează mai frecvent insomnie.
După naștere, femeile se trezesc mai des în timpul nopții pentru a îngriji copilul, ceea ce le reduce semnificativ durata somnului.
Schimbările hormonale afectează calitatea somnului, în special în sarcină și menopauză.
În menopauză, femeile pot experimenta o deteriorare a calității somnului, cu treziri mai frecvente și de lungă durată.
De asemenea, femeile pot simți nevoia de mai mult somn înainte de menstruație.
„Sunt perioade când corpul te informează că are nevoie de mai mult somn”, spune o specialista. „Este important să asculți aceste semnale”.
Când ar trebui să solicităm ajutor pentru probleme de somn?
Dacă ne simțim irascibili, obosiți sau avem dificultăți de concentrare, poate că nu dormim suficient.
Pe termen lung, lipsa de odihnă poate duce la afecțiuni grave, inclusiv: risc crescut de depresie, probleme cardiovasculare, slăbire a sistemului imunitar, și risc sporit de Alzheimer.
Dacă dormim numărul recomandat de ore, dar ne simțim obosiți, este important să discutăm cu medicul de familie. Acesta poate verifica dacă există alte probleme medicale. Dacă dificultățile persistă, consultarea unui specialist în somn poate fi benefică.
Concluzie: Cantitatea optimă de somn variază între persoane, dar calitatea este crucială. Dacă nu ne trezim odihniți, e posibil să existe o problemă. Este recomandat să ne ascultăm corpul și să căutăm ajutor specializat, dacă este necesar.
Somnul insuficient și eliminarea deșeurilor din creier
Cercetările sugerează că somnul insuficient la persoanele în vârstă poate împiedica creierul să elimine substanțele reziduale. Un studiu recent explorează relația dintre calitatea somnului și funcționarea creierului.
Cercetări anterioare au asociat somnul insuficient cu declinul cognitiv. Studiul se concentrează pe sistemul limfatic al creierului, responsabil de eliminarea deșeurilor, vital pentru sănătatea cerebrală, mai ales pe măsură ce îmbătrânim.
Somnul, declinul memoriei și tulburările neurologice
Studiul examinează cum disfuncția sistemului limfatic creierului poate contribui la declinul cognitiv la persoanele cu somn deficitar. Cu funcționarea deficitară a acestui sistem, proteinele dăunătoare se acumulează, fiind asociate cu afecțiuni neurologice precum Alzheimer, Parkinson și epilepsie.
„Calitatea somnului, activitatea cerebrală și funcționarea sistemului limfatic sunt interconectate. Înțelegerea modului în care calitatea somnului influențează sistemul limfatic al creierului oferă o perspectivă valoroasă asupra mecanismelor neurofiziologice care stau la baza schimbărilor legate de vârstă”, a declarat conducătorul cercetării.
Concluziile studiului: Somnul insuficient deteriorează funcționarea creierului
Cercetătorii au studiat 72 de persoane în vârstă folosind imagistica cerebrală funcțională și înregistrări de somn.
Rezultatele evidențiază că calitatea slabă a somnului afectează negativ funcționarea creierului prin inhibarea eficienței sistemului limfatic.
„Rezultatele demonstrează clar impactul somnului asupra reţelei cerebrale prin sistemul limfatic, ceea ce la rândul său afectează memoria la persoanele în vârstă. Menținerea funcționării eficiente a sistemului limfatic pare esențială pentru îmbătrânirea sănătoasă.”, a precizat cercetătorul.
Relația dintre somn și sănătatea cognitivă
Studiul oferă dovezi suplimentare că calitatea somnului influențează sănătatea cognitivă prin mecanisme neuronale.
„Memoria afectată este o problemă răspândită la persoanele în vârstă cu o calitate slabă a somnului.”, a remarcat cercetătorul.
Rezultatele oferă o nouă perspectivă asupra relației dintre somn, sistemul limfatic și reţelele cerebrale complexe.