Ucraina vizează negocieri directe cu Rusia și identifică președintele american, Donald Trump, ca factor decisiv pentru încheierea conflictului, potrivit declarațiilor ministrului de Externe, Andrii Sybiha. Eforturile pentru accelerarea procesului de pace sunt explorate înainte de campania electorală din SUA, programată pentru noiembrie.
Dialog și poziții în negocierile de pace
Ministrul Sybiha a afirmat că singurul lider capabil să faciliteze un acord de pace este Donald Trump. El a precizat că rămân doar câteva aspecte neclare din planul de pace în 20 de puncte, iar aceste chestiuni trebuie discutate la nivelul liderilor.
Rusia insiste ca Ucraina să cedeze restul de 20% din regiunea estică Donețk, o solicitare respinsă constant de Kiev. Ucraina solicită, de asemenea, controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, aflată în prezent pe teritoriul ocupat de Rusia.
La recentul schimb de prizonieri de război din această săptămână, primul de la jumătatea lui octombrie, au fost transferați 314 de deținuți între cele două părți.
Președintele Zelenski a anunțat că Statele Unite au propus o nouă rundă de discuții, care urmează să aibă loc peste o săptămână la Miami, și că Ucraina a acceptat această ofertă.
Situația militară și perspectivele de pace
Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea și zone din est, unde menține prezența după aproape patru ani de conflict. Cu toate acestea, analiștii notează că, din începutul anului 2023, avansurile Rusiei sunt limitate, câștigând doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean.
Președintele Zelenski a declarat că Washingtonul speră ca războiul să fie încheiat înainte de vară și a menționat că Ucraina a propus un plan de etapizare, fără a detalia conținutul acestuia.
Garanții de securitate și cooperare internațională
Sybiha a subliniat că Ucraina se concentrează pe obținerea unor garanții de securitate occidentale pentru a preveni o agresiune ulterioară. Statele Unite au confirmat că sunt pregătite să ratifice în Congres garanții de securitate pentru Ucraina, fără a trupa pe teritoriul țării.
Un comunicat recent consemnează planuri ca o coaliție de voință să implementeze un mecanism de monitorizare, condus de SUA, menit să supravegheze armistițiul, care ar include drone, senzori și sateliți, fără a implica trupe americane pe teren.
Și alte state, în afară de Marea Britanie și Franța, și-au exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina pentru descurajare, dar nu au fost specificate nume.
Sybiha a afirmat că un mecanism similar Articolului 5 din NATO, care consideră un atac împotriva unui stat membru ca fiind un atac asupra tuturor, ar crește securitatea. Ucraina intenționează, de asemenea, să adere la Uniunea Europeană până în 2027, țintă ce presupune reforme și adoptarea de legi.
Zelenski a exprimat preocupare față de discuțiile bilaterale ruso-americane privind o investiție de 12.000 de miliarde de dolari propusă de Rusia și a subliniat că Ucraina nu va sprijini acorduri fără participarea sa directă.
Sybiha a subliniat că recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeii sau asupra Donbasului, în eventualitatea unui acord de pace, ar fi nulă din punct de vedere juridic și ar constitui o încălcare a dreptului internațional.
Potrivit unor surse, discutțiile dintre oficiali ucraineni și americani includ un calendar care prevede un proiect de acord până în martie și un referendum în Ucraina, organizat în paralel cu alegerile din luna mai.