Descoperire arheologică în apropierea Sfântu Gheorghe: figurină neolitică de peste 7.500 de ani
O figurină feminină din lut, estimată a avea peste 7.500 de ani, a fost descoperită recent în zona Arcuș – Platoul Târgului, în apropiere de Sfântu Gheorghe. Descoperirea a fost făcută în timpul unor cercetări preventive efectuate în cadrul unor lucrări de modernizare a infrastructurii și includerea rețelelor electrice din zona Sepsi Arena.
Contextul și locația descoperirii
Artefactul a fost descoperit în perimetrul situat între Arcuș și Platoul Târgului, într-un sit arheologic complex. Săpăturile au dezvăluit urmele unei așezări neolitice timpurii, datate între anii 5800 și 5500 î.e.n., aparținând culturii Starčevo-Criș. Această cultură reprezintă una dintre cele mai vechi civilizații agricole din sud-estul Europei.
În zona cercetată, echipa de arheologi a identificat o locuință veche de peste șapte milenii, alături de fragmente ceramice, resturi de lut ars și urme de cărbune. Aceste descoperiri indică existența unei comunități cu o viață domestică bine organizată.
Descrierea artefactului și caracteristicile sale
Figurina are o înălțime aproximativă de 6 centimetri și a fost realizată din lut amestecat cu pleavă și nisip, apoi arsă la temperature ridicate. Culoarea predominantă este cărămizie, cu zone mai închise pe partea frontală, semn al expunerii intense la foc în timpul procesului de ardere.
Trăsăturile sale sunt stilizate, dar distincte: ochii sunt reprezentați prin incizii în formă de „V”, nasul este sugerat printr-o proeminență ovală, iar părul, reprezentat prin linii fine, indică o coafură lungă, posibil strânsă într-un coc. Brațele, modelate lateral și orientate spre exterior, sugerează o postură deschisă. În zona frontală, se disting două mici proeminențe marcând clar caracterul feminin.
Forma și poziția brațelor se asociază cu interpretări ritualice, precum invocare, rugăciune sau legătură simbolică cu divinitatea, fiind frecvent întâlnite în reprezentări neolitice de aceeași timp.
Semnificații și importanță arheologică
Specialiștii consideră că figurina nu avea rol decorativ, ci probabil a fost utilizată în contexte ritualice, fie ca ofrandă, fie ca amuletă, cu funcții legate de fertilitate, protecție sau prosperitate. Artefactul reflectă o dimensiune simbolică profundă a vieții din timpul neoliticului, unde religiosul și cotidianul erau strâns integrate.
Raritatea acestui tip de figurine în cadrul culturii Starčevo-Criș amplifică valoarea descoperirii. În alte regiuni ale României, precum Banatul și zona Crișului, se găsesc adesea reprezentări antropomorfe de tip „Venus”, caracterizate prin forme accentuate și șolduri pronunțate, simboluri ale fertilității.
Potrivit specialiștilor, figurina de la Arcuș se deosebește printr-o scheletă suplă, lipsită de exagerări anatomice, dar cu o expresivitate subtilă, ceea ce o face unică în peisajul descoperirilor neolitice din nordul Dunării.