
Uniunea Europeană a cerut eliberarea imediată a prizonierilor de război și a ostaticilor din Nagorno Karabah, susținând că detenția lor este „injustă”. În replică, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a calificat această rezoluție drept „nejustificată și părtinitoare”, afirmând că armeni în regiune au părăsit teritoriul voluntar și că cei considerați prizonieri de către UE ar fi implicați în infracțiuni grave, inclusiv crime de război.
Reacția UE și poziția Azerbaidjanului
Rezoluția Europarlamentului solicită eliberarea imediată a arabilor de război și ostaticilor din Nagorno Karabah. Organizația indică detenția lor ca fiind nedreaptă și cere anchetarea celor responsabili pentru distrugerea patrimoniului cultural și religios al comunității armenilor din regiune. În contrast, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a respins această poziție, afirmând că armenii au părăsit regiunea de bunăvoie și că cei despre care se vorbește ca fiind prizonieri au comis crime, inclusiv crime de război.
Contextul istoric și situația actuală a regiunii
Nagorno Karabah, recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, a fost sub control armean după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. După două războaie între Azerbaidjan și Armenia pentru regiune, occupied de forțele azere în 2023, această zonă a fost recucerită de Azerbaidjan.
Refugiați și procese legale
Aproximativ 100.000 de armeni din Nagorno Karabah au fugit în Armenia acum trei ani, în urma conflictului. În ianuarie 2025, mai mulți oficiali armenii judecați la Baku au fost condamnați. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la corectitudinea acestor procese. În februarie, miliardarul armean Ruben Vardanian a fost condamnat la 20 de ani de închisoare.
Reacția politică a Azerbaidjanului
Parlamentul azero a anunțat că va rupe legăturile cu Legislativul european. Decizia a fost motivată de afirmația că UE duce o „campanie de calomniere” împotriva Azerbaidjanului și a regiunii Nagorno Karabah.
Rezoluția PE și reacțiile instituțiilor implicate continuă să alimenteze tensiunile în regiune.














