România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele suspendate de Comisia Europeană în cadrul Cererii de plată nr. 3 din PNRR, după o perioadă de negocieri și corectări. Deciziile luate au fost motivate de faptul că patru jaloane principale nu au fost îndeplinite satisfăcător, chiar dacă unele au fost abordate sau ajustate ulterior.
Contextul cererii de plată și suspendările Europene
Cererea de plată a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. După evaluarea Comisiei Europene, s-a decis inițial suspendarea unor sume din cauza ne îndeplinirii corecte a reformelor stabilite. În mai 2025, s-a dispus o suspendare parțială a unor sume pentru că mai multe reforme nu fuseseră realizate conform cerințelor, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. În urma acestei proceduri, s-a concluzionat că patru jaloane nu au fost îndeplinite integral.
Acțiuni și rezultate din mandatul actual
Ministrul Fondurilor Europene, Ilie Pîslaru, a anunțat că, de la preluarea mandatului, a folosit toate pârghiile disponibile pentru recuperarea sumelor suspendate. Prin discuții, clarificări și negocieri, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro.
Jaloane și recuperările asociate
**Primul jalon** a vizat pensiile speciale, unde România a recuperat 166 milioane euro din cei 231 milioane euro suspendați inițial. Pîslaru menționează că, pentru acest jalon, a fost esențială implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan, iar legislația adoptată a fost considerată satisfăcătoare de către Comisia Europeană, conform Legii nr. 24/2026.
**Al doilea dosar** important a fost managementul companiilor de stat și reformele în AMEPIP. În această zonă, României i-au fost recuparați 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut o contribuție importantă pentru îndeplinirea reformei și recuperarea fondurilor.
**Al treilea jalon** a vizează companiile de stat din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. Comisia a descoperit probleme în modul de numire și selecție a membrilor consiliilor de administrație: numiri politice, proceduri neclare și lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.
**Al patrulea jalon** privește companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători). În această zonă, au fost constatate probleme legate de transparență, conflicte de interese și proceduri incomplete. Pentru această categorie, România pierde 15,4 milioane euro și reușește să recupereze 4,5 milioane euro.
Rezultate și concluzii
În cazul în care reformele au fost duse la bun sfârșit, precum în cazul pensiilor speciale, România a recuperat cea mai mare parte din sumele alocate. În zonele unde reformele au fost amânate sau au întâmpinat blocaje, sumele pierdute au fost importante.
Pîslaru afirmă că, pe lângă voința politică, reformele trebuie susținute de selecția transparentă a conducerii companiilor de stat. El critică practicile politice care mențin în funcții persoane numite pe criterii de apartenență politică, susținând că acest lucru afectează încrederea în procesul de reformare.
Vinovați și implicații politice
Ministrul indică ca vinovați pentru situație și politicienii care blochează reformele prin moțiuni de cenzură, considerând că astfel se împiedică modernizarea României și prăduirea controlată a fondurilor publice.
Anunțurile oficiale arată că, în anumite domenii, reformele avansează progresiv, dar există încă zone unde rezultatele întârzie din cauza inerției politice și a lipsei de voință de a face selecții transparente și bazate pe performanță.