Proiectele energetice în Balcani și Europa de Sud-Est urmăresc consolidarea securității și integrării regionale

Un coridor transregional de gaze și proiecte de energie regenerabilă în Balcani și Europa de Sud-Est reprezintă pași importanți pentru creșterea conectivității și siguranței energetice. Noile inițiative, cu termene de finalizare propuse pentru 2027 și 2035, vizează reducerea dependenței de combustibili fosili și asigurarea unei alimentări stabile.

Coridorul Vertical de Gaze, simbol al unității europene

Ministrul grec al Energiei și Mediului, Stavros Papastavrou, a reafirmat, joi, la conferința „Energy Transition Summit” organizată de Financial Times și „Kathimerini” la Atena, că proiectul Coridorului Vertical de Gaze are o „schimbare de paradigmă istorică” pentru Europa de Sud-Est. Acesta reprezintă o inițiativă cu impact dincolo de aspectul economic, având efecte majore asupra culturii și unității regionale.

El a afirmat că energia are capacitatea de a uni țări care nu au avut întotdeauna relații bune și a subliniat nevoia de „pragmatism energetic” pentru a combina tranziția verde cu securitatea energetică.

Papastavrou a menționat că, în cei 20 de ani, Grecia și-a redus emisiile de CO2 cu aproape 50%. El a explicat că, în ciuda angajamentului pentru energie verde, combustibili precum gazul natural rămân esențiali pentru asigurarea energiei de bază.

Ministrul grec și-a exprimat speranța ca zona „Asopos” din Marea Ionică să devină a treia sursă europeană de gaz natural provenit dintr-un stat membru al UE, după proiectele „Neptun” din România — operațional în 2027 — și zăcământul „Aphrodite” din Cipru.

De asemenea, clarifică faptul că peste 50% din electricitatea Greciei provine deja din surse regenerabile, semnalând un ritm rapid de creștere în acest sector.

În privința integrării regionale, Papastavrou a atras atenția asupra necesității ca UE să includă Balcanii și să combată fragmentarea pieței energetice. El a criticat întârzierea evaluării Serbiei, care a finalizat procesul de aderare, dar rămâne neconfirmată de către Comisie.

Progres în infrastructură: interconexiunea Grecia – Macedonia de Nord

Sanja Bozinovska, ministrul energiei din Macedonia de Nord, a anunțat că interconectorul de gaze naturale Grecia-Macedonia de Nord (IGNM) va fi operațional până în vara anului 2027.

Ea a spus că, din construcția începută anul trecut, se va ajunge în prezent la 2,8 miliarde de metri cubi de gaze tranzitate anual, în creștere față de 1,2 miliarde inițial.

Bozinovska a adăugat că aceste conducte vor fi pregătite pentru hidrogen și că până la sfârșitul lunii vor invita reprezentanți ai companiei grecești DESFA pentru verificare, planificând finalizarea proiectului în iunie sau iulie 2027, chiar dacă apar mici întârzieri.

Obiective și provocări pentru Serbia

Ministrul sârb al Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a accentuat necesitatea accelerării proceselor de unificare a pieței energetice regionale.

Ea a menționat că întârzierile în acest domeniu sunt costisitoare atât pentru Balcani, cât și pentru UE.

Handanović a adăugat că Serbia intenționează să investească 14,4 miliarde de euro până în 2035 în infrastructură energetică, urmând să crească capacitatea transfrontalieră de la 4.000 MW la 6.000 MW.

Planurile vizează transportul anual a 20-25 miliarde de metri cubi de gaze, odată cu dezvoltarea infrastructurii regionale și a conductelor care traversează țara.

De asemenea, autoritățile sârbe analizează începerea construcției unor proiecte nucleare, cu termene orientative pentru 2032-2033.

Albania și eforturile de diversificare energetică

Enea Karakaçi, ministrul albanez al Infrastructurii și Energiei, a menționat că țara face eforturi pentru realizarea de proiecte de energie regenerabilă, dar și pentru dezvoltarea unui hub de gaze naturale în regiune.

Un acord pe termen lung, semnat recent, implică furnizarea de GNL din SUA pentru Albania, plan fiind ca sud-estul țării să devină un punct de referință pentru distribuția de gaze, beneficiind și de infrastructură pentru energie verde.

În ciuda progreselor, oficialul a criticat faptul că Albania, în ciuda anumitor beneficii, nu a primit încă toate avantajele promise de reglementările UE, din cauza întârzierii implementării directeivelor și a lipsei unor mecanisme de sprijin explicite.

Importanța conectivității pentru Moldova și Georgia

Dorin Junghietu, ministrul moldovean al Energiei, a evidențiat importanța conexiunilor transfrontaliere, mai ales în contextul unor incidente recente.

El a menționat o tentativă de agresiune asupra infrastructurii Moldovei, pe 23 martie, când Rusia a vizat linia de înaltă tensiune cu România, situată pe teritoriul Ucrainei.

junghietu a afirmat că, datorită cooperării cu operatorii din regiune, Moldova a reușit să evite o pană de curent, iar consolidarea interconexiunilor rămâne o prioritate strategică.

Mariam Kvrivishvili din Georgia susține că țara joacă un rol esențial în securitatea energetică a Europei, fiind o verigă principală în infrastructura pentru energie.

Ea a anunțat că Georgia a primit statutul PMI pentru proiectul cablului submarin din Marea Neagră, o conexiune energetică directă cu UE, de 1.300 MW, parte a Coridorului Verde de energie, și este de așteptat ca această infrastructură să fie funcțională până la sfârșitul anului 2025.