România se află în fața unui posibil impact macroeconomic major, în cazul unei instabilități politice în săptămânile următoare. În discuție sunt două scenarii: unul fără Ilie Bolojan la conducerea guvernului, dar cu actualul cabinet, și altul în care Bolojan rămâne prim-ministru, dar PSD părăsește coaliția de guvernare. Experți economici avertizează asupra riscurilor pentru ratingul țării și stabilitatea economică.
Consecințele politice asupra ratingului și economiei
Experții afirmă că menținerea ratingului de țară este vitală pentru stabilitatea economică. În opinia lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, dacă instabilitatea politică persistă, se pot produce reevaluări antecipate ale agențiilor de rating, chiar înainte de ședințele programate, ceea ce ar putea duce la deprecierea considerabilă a vocii de credit a României.
Codirlașu menționează că, în perioadele de instabilitate, moneda națională a afișat volatilitate crescută, iar această situație poate agrava situația pe piețele financiare internaționale. De asemenea, el subliniază importanța continuării reformelor asumate, reducerii cheltuielilor publice și menținerii credibilității fiscale pentru evitarea unei noi coborâri în categoria „junk”.
Reacția mediului de afaceri și măsurile necesare
Paul Aparaschivei, director executiv la Confederația Patronală Concordia, a evidențiat necesitatea pentru mediul de afaceri de a avea predictibilitate în contextul volatilei globale. El a afirmat că, în ultimii ani, economia românească a demonstrat reziliență, iar companiile s-au adaptat la provocări.
Reprezentantul Concordia solicită decidenților politici să finalizeze până în iulie reformele majore, astfel încât să poată fi absorbite fondurile din PNRR și fondurile europene. El insistă că dacă aceste fonduri nu vor fi accesate corespunzător, România va pierde sume importante, iar credibilitatea și stabilitatea fiscal-bugetară vor fi afectate.
Aparaschivei subliniază că evitarea blocajelor în procesul de decizie trebuie să fie prioritatea principală, pentru a atinge obiective precum aderarea la OCDE și finalizarea reformelor restante, esențiale pentru aderarea la fonduri și pentru consolidarea fiscală.
Istoria și lecțiile învățate din criza din 2008
Experții atrag atenția că instabilitatea politică a fost un factor major în declanșarea crizei din 2008, care a condus la retrogradarea României în categoria „junk”. La acea vreme, guvernul minoritar și tensiunile politice, precum conflictele dintre premierul Tăriceanu și președintele Băsescu, au generat un climat nesigur pentru reforme.
Pentru a justifica retrogradarea, agenția Standard & Poor’s a invocat deficitul bugetar mare, datoria în creștere și lipsa de coerență în politicile economice. Criza a avut impact sever, cu o recesiune profundă, o contracție semnificativă a PIB-ului și o prăbușire a sectorului imobiliar, având aproape 30 de miliarde de euro evaporați din economia națională. Sectorul bancar a suferit, iar șomajul a crescut.
Guvernul de atunci a impus măsuri drastice, inclusiv tăieri salariale, pentru controlul deficitului. În cele din urmă, România a ieșit din recesiune în septembrie 2010, însă efectele au fost resimțite mulți ani.
Riscuri actuale și măsuri preventive
Experții indică faptul că, dacă incertitudinea politică persistă, riscul de blocaj decizional se accentuează, punând în pericol realizarea obiectivelor majore până în 2026, precum aderarea la OCDE și finalizarea reformelor pentru fondurile din PNRR.
Pierderile financiare și deteriorarea încrederii investitorilor pot persista dacă reformele nu sunt implementate complet. Menținerea unui mediu stabil, predictibil și angajamentul pentru reforme fiscale și energiei sunt considerate elemente esențiale pentru evitarea unui nou blocaj economic.
Reziliența economiei românești în fața crizelor anterioare depinde de stabilitatea politică și de capacitatea autorităților de a finaliza planurile strategice în condiții de predictibilitate.