România urmărește accesarea a aproape 10 miliarde de euro din fondurile europene prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care trebuie utilizați până în luna august. Acești bani reprezintă o treime din totalul investițiilor publice și sunt destinați proiectelor majore de infrastructură și dezvoltare, precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice.
Proiecte finanțate din fondurile PNRR
Printre cele mai importante proiecte se numără construcția de autostrăzi, cu exemplul Autostrada Moldovei, precum și modernizarea infrastructurii școlare și medicale. De asemenea, vor fi derulate lucrări de electrificare a rețelei feroviare și reabilitare a clădirilor publice, vizate fiind schimbări care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor în localități și la dezvoltarea regională.
Condiții pentru accesarea fondurilor europene
Pentru a primi acești bani, România trebuie să îndeplinească o serie de reforme și să realizeze anumite jaloane. În total, trebuie să finalizăm zeci de jaloane până în vara, pentru a evita pierderea fondurilor. În prezent, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane principale, de care depind peste 7 miliarde de euro.
Jaloane prioritare ale proiectului
Cele mai importante jaloane vizează modificări legislative și reforme structurală în domenii precum justiția, energie, mediu, fiscalitate, administrare publică și guvernanță corporativă. Implementarea acestora include adoptarea unor legi și acte normative în diferite domenii precum integritatea, utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie regenerabilă, planificarea urbanistică și infrastructura.
Legislație și reforme legislative
Una dintre condiții se referă la actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcțiile publice, acționată de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, cu termen de intrare în vigoare stabilit pentru această lege consolidată. Pentru sectorul energetic, se urmărește scoaterea din operare a unei capacități de producție de 710 MW pe bază de cărbune, și introducerea de măsuri legislative de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii, gestionat de Ministerul Energiei.
Reformele sectoriale specific
Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) include digitalizarea și introducerea unui sistem de bonificație pentru inspectorii fiscali. În domeniul gospodăririi apelor, va fi implementat un nou mecanism economic pentru resursele de apă, pentru a ajusta veniturile sistemului cu costurile suportate de utilizatori.
În domeniul infrastructurii, se vor reglementa modificări legislative pentru reducerea termenelor în autorizarea construcțiilor și pentru digitalizarea proceselor administrative, precum și pentru crearea unui cadru legislativ pentru planificarea urbanistică în zonele urbane și rurale, incluzând măsuri pentru reducerea timpului de deplasare și modernizarea infrastructurii de transport.
Reforma în sectorul muncii și guvernanței corporative
Guvernul urmărește dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public, prin adoptarea unei noi legislații privind remunerația angajaților. În plus, va fi îmbunătățit cadrul procedural pentru guvernanța întreprinderilor de stat, reducând numirile interimare în consiliile de administrație și de supraveghere.
Primul risc pentru țară îl reprezintă pierderea fondurilor dacă jaloanele nu vor fi finalizate în termen, iar până acum au fost identificate unele obiective legislative și administrative pentru a asigura atingerea țintelor. Prioritățile Guvernului, în perioada apropiată, rămân stabilizarea finanțelor publice și finalizarea proiectelor de investiții prevăzute în planul de reforme.