Parlamentul European a adoptat marți un mandat pentru discuțiile cu statele membre privind următorul buget pe termen lung al UE, care va fi supus votului într-o dezbatere premergătoare. Textul propune o sumă de 1,7 mii de miliarde de euro (în prețuri constante la 2025) pentru perioada 2028-2034, reprezentând o creștere de 175,11 miliarde de euro față de propunerea initială din iulie 2025. Bugetul total va constitui 1,27% din Venitul Național Brut al UE, excluzând rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU, calculată la 0,11% din VNB și inclusă în afara plafonelor cadrului financiar multianual (CFM).
Detaliile propunerii și negocierilor ulterioare
Eurodeputații consideră această sumă ca fiind minimul necesar pentru atingerea angajamentelor UE. Aceștia intenționează ca cea mai mare parte a creșterii bugetare, de aproximativ 10%, să fie destinată programelor-cheie ale Uniunii. Nu vor fi alocate fonduri suplimentare pentru administrație sau agențiile descentralizate. După adoptarea acestei poziții, PE va începe negocieri cu Consiliul pentru structura și cifrele bugetului pentru perioada 2028-2034, astfel încât discuțiile vor putea începe imediat ce Consiliul va conveni asupra poziției sale comune.
Discuții despre criza din Orientul Mijlociu
Miercuri dimineață, eurodeputații și reprezentanții Comisiei și Consiliului vor avea discuții privind răspunsul UE la criza regională din Orientul Mijlociu și impactul asupra prețurilor la energie. În contextul evoluțiilor din Iran și din alte zone, Uniunea Europeană pledoarie pentru detensionare, pace și libertate de navigație. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz a generat cea mai mare perturbare a pieței mondiale a petrolului din istorie, afirmă Agenția Internațională a Energiei.
Situația din Liban și drepturile fundamentale în UE
În cadrul aceleiași sesiuni, eurodeputații vor discuta situația din sudul Libanului, unde au fost uciși și răniți civili în urma incursiunilor armatei israeliene. Se vor insista asupra necesității unei încetări durabile a focului și a unei amplificări a accesului umanitar.
În altă rundă de dezbateri, deputații vor analiza raportul privind drepturile fundamentale și statul de drept în UE, care urmează să fie supus la vot. Raportul critică presiunile asupra democrației, egalității și spațiului civic în anii 2024 și 2025, evidențiind probleme de independență judiciară, corupție, libertatea mass-media și siguranța jurnaliștilor.
Un alt raport, privind evoluțiile recente ale statului de drept, avertizează asupra progreselor limitate și asupra unor probleme majore, inclusiv restrângerea libertăților și provocări legate de tehnologiile digitale, inclusiv conținutul generat de inteligența artificială.
Combaterea hărțuirii cibernetice și alte teme legislative
Parlamentul European va dezbate și măsurile pentru combaterea hărțuirii cibernetice, fiind discutate necesitatea unor dispoziții penale specifice și responsabilitatea platformelor. Rezoluția finală urmează să fie votată joi.
Reprezentanții PE și-au exprimat intenția de a solicita transformarea hărțuirii cibernetice în infracțiune în legislația UE și de a propune măsuri pentru acoperirea lacunelor juridice.
Ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă
În aceeași sesiune, se preconizează votul pentru ridicarea imunității eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă, avizată favorabil joi de Comisia pentru afaceri juridice. Votul oficial urmează să fie anunțat luni de președinta PE, Roberta Metsola.