Comisia Europeană a propus un cadrul temporar pentru relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat, menite să sprijine industriile afectate de creșterea prețurilor la energie. Măsura vine în contextul creșterii masive a facturilor energetice, cauzate de escaladarea prețurilor petrolului și gazelor în urma tensiunilor din strâmtoarea Ormuz.
Impactul creșterii prețurilor la energie
Din cauza crizei iraniene, factura energetică europeană a crescut cu peste 20 de miliarde de euro în 44 de zile. Prețul petrolului a crescut cu 51%, iar gazul cu 85%, ceea ce a dus la majorări semnificative ale costurilor pentru consumatori și companii.
Măsuri de sprijin temporare
On 13 aprilie, Comisia a trimis statelor membre un proiect de cadru temporar care urmează să fie aplicat până la finalul lui 2026. Această inițiativă, similară celei implementate după pandemia de Covid-19 și invazia Ucrainei, are ca scop sprijinirea industriilor vulnerabile fără a afecta piața internă sau obiectivele climatice.
Beneficiarii principali ai schemei
Printre sectoarele vizate se află agricultura, afectată de creșterea de 58% a prețurilor la îngrășămintele azotate, dependente de gazul natural. De asemenea, pescuitul și transportul rutier primesc sprijin, fiind influențate de creșterea cu peste 0,40 euro pe litru a combustibililor maritimi și de până la 7% creșteri de cost pentru motorină.
Pentru aceste sectoare, schemă prevede acoperirea a până la 50% din costurile suplimentare generate de criză, cu un plafon de 50.000 de euro per beneficiar, în perioada 1 martie 2023 – 31 decembrie 2026.
Sprijin pentru industriile energie-intensive
Cel mai important program vizează industriile grele și energofage, precum chimia, siderurgia, cimentul și aluminiul. Comisia propune majorarea plafonului de ajutor pentru aceste sectoare în cadrul regulilor privind ajutoarele de stat legate de pactul pentru o industrie curată. Se planifică creșterea posibilă a reducerii prețului mediu al electricității de la 50% la 70%, fără a impune investiții suplimentare în decarbonizare.
Evitarea greșelilor anterioare
Comisia dorește să învețe din experiența 2022-2024, când măsurile de urgență au costat 2,2% din PIB-ul european, majoritatea beneficiilor fiind direcționate către gospodăriile vulnerabile, dar fără țintire precisă.
Dan Jørgensen, comisar european pentru energie, avertizează asupra riscului de a susține cererea prin reducerea taxelor pe combustibili, ceea ce ar putea accentua presiunea asupra ofertei și risca o criză de aprovizionare. Recomandarea oficială este reducerea taxelor la electricitate, nu la combustibilii fosili.
Pentru a evita repetarea greșelilor, cadrul temporar impune restricții stricte: ajutoarele trebuie să fie proporționale cu costurile suplimentare generate de criză, trebuie acordate până la 31 decembrie 2026 și excluzând companiile aflate în dificultate înainte de 28 februarie 2026, cu excepția IMM-urilor, dacă nu sunt în insolvență.
De asemenea, plafonarea prețului gazului trebuie să revine treptat la nivelul pieței și nu trebuie să acopere costurile legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a menține stimulentele pentru decarbonizare.
Comisia subliniază că nu va activa o clauză de flexibilitate bugetară și așteaptă ca statele membre să respecte traiectoriile de cheltuieli stabilite de Consiliu. În ciuda măsurilor comune, unele guverne, precum Germania, Irlanda, Spania și Italia, au anunțat deja ajutoare separate pentru combustibili sau reducerea taxelor.
Sprijin în Germania
Guvernul german a obținut aprobare din partea UE pentru un plan de subvenționare a electricității destinată industriilor energofage, cu un buget de 3,8 miliarde de euro, valabil din 1 ianuarie 2026 până la sfârșitul anului 2028.
Planul include stabilirea unui plafon minim pentru prețul electricității la 50 euro/MWh, diferența fiind acoperită de stat. Companiile trebuie să investească cel puțin jumătate din economiile obținute în proiecte de mediu. Măsurile respectă legislația UE în domeniul concurenței.
Reformarea schemelor de sprijin are ca scop reducerea dependenței de combustibilii fosili și stimularea investițiilor în tehnologii mai prietenoase cu mediul.