Depozitele populației în România au crescut în ultimele 12 luni, fiind mai rapide în valută decât în lei, potrivit datelor publicate de Banca Centrală. În timp ce economiile în lei au fost aproape complet afectate de inflație, cele în valută au înregistrat o creștere mai semnificativă.
Diferența de dobândă și impactul inflației
Depozitele în lei pe termen de 12 luni oferă, în medie, dobânzi între 5% și 6,5% anual, în timp ce cele în euro variază între 0,5% și 2,10%. Unele bănci mici, precum TBI Bank, oferă 3,00% pe an pentru euro, iar la lei, dobânzile ajung până la 7,00%, fiind oferite de TBI Bank și ProCredit Bank. Toate aceste dobânzi sunt impozitate cu 10%, reținut la sursă.
Inflația a redus câștigurile în lei, chiar și după aplicarea dobânzilor. Pentru un depozit de 6,5% brut, câștigul net scade la aproximativ 5,85%, în timp ce pentru euro, la o dobândă brută de 2,5%, câștigul net este de circa 2,25%. Diferența de dobândă netă între cele două valute este de aproximativ 3,6 puncte procentuale.
Cursul leu-euro și deprecierea monedei
Istoric, cursul a rămas relativ stabil ani de zile: 4,92 lei/euro în 2021 și 4,97 în 2024. Începând cu mai 2025, însă, cursul a început să se deprecieze. În ultimele luni, valoarea euro a crescut de la 5,2489 lei pe 5 august 2026 la 5,3470 lei pe 8 octombrie, aproape 2% în două luni.
Deprecierea leului poate influența câștigurile în depozite. Dacă leul pierde mai mult de circa 3,5% față de euro într-un an, economia în euro devine mai avantajoasă, iar dacă deprecierea este mai mică, depozitele în lei pot fi mai profitabile.
Efectul inflației asupra economiilor
Inflația în România a fost de 10,85% în mai 2026, iar Banca Națională menține dobânda-cheie la 6,50%. În octombrie, BNR a reiterat menținerea acestei rate și a avertizat asupra posibilității unei creșteri a inflației până la sfârșitul anului. Chiar dacă dobânzile în depozite sunt relativ ridicate, inflația reduce valoarea reală a câștigurilor.
Pentru cele care își fac cheltuielile în lei, inflația afectează toate economiile, indiferent de moneda în care sunt păstrate.
Alte factori de decizie
Decizia de a păstra economiile în lei sau în valută depinde și de scopurile financiare. Pentru cheltuieli în lei, expunerea la riscul valutar este evitată dacă depozitul este în lei. În cazul în care planurile implică cheltuieli în euro, precum studii sau achiziții imobiliare în străinătate, păstrarea euro este recomandată.
Orizontul de timp influențează și el decizia. Pe termen scurt, cursul valutar poate fi imprevizibil, însă, pe perioade lungi, tendința istorică arată o deprecieri treptate a leului.
Alternativa titlurile de stat
Titlurile de stat oferă dobânzi atractive și sunt scutite de impozitul de 10%. Emisiunile Fidelis sunt disponibile atât în lei, cât și în euro, ca alternative de investiție. Deținerea titlurilor asigură, de asemenea, o garanție până la 100.000 euro per persoană și per bancă.
Mulți economiști optează pentru o abordare intermediară: păstrează în lei banii destinați cheltuielilor zilnice, în timp ce o parte din economii, pentru perioade lungi, sunt plasate în euro pentru protecție împotriva unor depreciări rapide ale leului.
Calcule și concluzii
La cursul de 5,3470 lei/euro, 1.000 de euro echivalează cu 5.347 lei. Dobânzile în lei (5%–6,5%) și în euro (până la 3%) au fost utilizate pentru calcule, cu o reținere fiscală de 10%.
După un an, profitul în depozite depinde de evoluția cursului de schimb. Dacă leul nu se depreciază mai mult de 3,5% anual, depozitul în lei este mai profitabil. Depășirea acestui prag face ca economiile în euro să fie mai avantajoase.
Recent, cursul a crescut cu aproape 2% în două luni, ceea ce susține argumentul pentru depozitele în valută. În același timp, inflația ridicată în leu reduce valoarea reală a câștigurilor în depozite denominate în lei.
Aceasta este o analiză factuală a diferențelor și factorilor de decizie pentru economisirea în lei sau valută, bazată pe datele recente și evoluțiile cursului de schimb și inflației în România.
