În urma unui atac cibernetic din iulie 2026, s-a descoperit că actuala autoritate responsabilă de securitatea cibernetică civilă în România nu a verificat nenumărate instituții cheie ale statului, inclusiv Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar instituția însăși nu era înscrisă inițial în Registrul DNSC. Aceasta ridică semne de întrebare asupra eficientei controlului și verificării măsurilor de siguranță cibernetică din sectorul public românesc.
Implicarea și atribuțiile DNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), înființat în 2021, are ca atribuții gestionarea incidentelor cibernetice și coordonarea „planului de management al crizelor de securitate cibernetică” la nivel național. Instituția este subordonată Guvernului și trebuie să controleze dacă instituțiile precum Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) au implementat măsurile necesare de securitate.
Neînregistrarea Cadastrului în Registru și lipsa verificărilor
În momentul atacului din iulie 2026, ANCPI nu era inclusă în Registrul DNSC, deși termenul limită pentru înscriere fusese stabilit pentru toamna anului anterior. Aceasta a fost făcută abia o săptămână după incident, la solicitarea Cadastrului. Conform răspunsurilor ANCPI, instituția a fost înscrisă în registru după atac.
Controlul asupra altor instituții publice și private
Un raport al site-ului de investigații Snoop arată că peste 50 de instituții au transmis că nu au fost supuse verificărilor în ultimii cinci ani. La solicitare, 43 de spitale au confirmat că doar unul a fost verificat, iar celelalte nu au fost supuse controlului de către DNSC. Doar Institutul Clinic Fundeni a menționat faptul că sunt făcute verificări periodice, dar nu a detaliat frecvența acestora.
Reacțiile instituțiilor și obligațiile legale
Nouă dintre cele 17 instituții și companii contactate, inclusiv CFR, Transgaz și Ministerul Sănătății, au răspuns că nu au fost controlate de DNSC. La rândul lor, primăriile nu pot fi verificate, pentru că legea nu le impune această obligație, chiar dacă gestionează date importante despre cetățeni.
Limitări și probleme de personal
DNSC citează deficitul de personal și noile reglementări legislative ca motive pentru lipsa controalelor mai ample. La ora actuală, instituția are doar 19% din posturile ocupate conform organigramei, ceea ce limitează capacitatea de control.
„Motivul este dificultatea de a găsi în piață oameni specializați. Concurăm cu sectorul privat”, a explicat Dan Cîmpean, directorul DNSC, repetând că resursele sunt insuficiente pentru un control adecvat.
Organizația și personalul DNSC
Pentru a compensa lipsa de personal, DNSC a recrutat specialiști din MAI, MApN și SRI, precum și din alte domenii legate de securitatea cibernetică. În acest context, unele angajări au fost controversate, mai ales dacă unul dintre angajați avea antecedente legale sau condiții de incompatibilitate.
Resurse și legi
DNSC invocă dificultățile legate de lipsa de resurse umane și de implementarea noilor acte normative. Crearea registrului cu entitățile obligate să aplice măsuri de securitate cibernetică ar putea dura încă unul sau doi ani, chiar dacă legea prevede obligația acestor verificări.
Secretomanie și lipsa transparenței
Jurnaliștii Snoop au solicitat informații despre numărul de angajați și despre numărul de șefi din cele șase direcții generale ale DNSC, însă instituția a refuzat, declarând informațiile „secret de serviciu”, invocând o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Recrutări și calificări
Pentru a acoperi deficitul, DNSC a angajat personal din structurile de securitate ale statului, dar și persoane cu experiență în alte domenii, precum marketing sau management, fără experiență clară în securitate cibernetică.
„O să începem să și-i creștem pe tineri”, a spus directorul Dan Cîmpean despre planurile de dezvoltare a resursei umane.
Acestea sunt datele concrete asupra verificărilor și resurselor disponibile pentru asigurarea securității cibernetice în România.
