Președintele României analizează mai multe scenarii pentru formarea unei noi majorități în Parlament, în contextul impasului politic actual, iar negocierile dintre partide rămân în stand-by. Opțiunile variază între o perioadă de prelungire a consultărilor pentru a permite schimbări interne în PNL și posibilitatea unui guvern tehnocrat, cu un mandat limitat, ca soluție de avarie.
Scenariile pe masa președintelui
Vlad Adamescu, analist politic, afirmă că o primă variantă este continuarea negocierilor pentru a facilita înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea PNL. Aceasta ar viza refacerea alianței cu PSD și UDMR, dar scenariul este considerat puțin plauzibil de Adamescu.
El explică că președintele nu a abandonat ideea unei alianțe proeuropeene, preferata sa din perioada post-alegeri prezidențiale. Această coaliție, formată din partide proeuropene și UDMR, reprezintă cea mai bună șansă de a genera o majoritate în Parlament. Totuși, Adamescu avertizează că această formulă ar fi temporară și nesustenabilă pe termen lung, fiind o soluție de supraviețuire economică.
Alte variante discutate implică un guvern tehnocrat, cu un prim-ministru independent, ca soluție de criză politică. Pentru moment, astfel de experimente, precum cele din 2000 și 2016, au fost apropierea de alegeri, dar acum s-ar introduce un guvern tehnocrat cu o activitate de aproximativ doi ani și jumătate, înainte de noi alegeri parlamentare. Expertul anticipează o eventuală criză politică spre finalul anului pentru formarea unei noi majorități.
Blocurile politice și fragmentarea societății
Adamescu descrie scena politică românească ca fiind segmentată în trei mari blocuri. În opinia sa, stabilitatea guvernării depinde de o alianță dintre cel puțin două dintre aceste grupuri.
Primul grup este format din reformiști pro-europeni, concentrați în orașe mari, reprezentanți de USR și de facțiunea pro-Ilie Bolojan din PNL. A doua categorie include suveraniștii eurosceptici și antieuropeni, concentrați în orașele mijlocii și mediul rural, reprezentanți de AUR și alte micro-formațiuni din parlament.
Ultimul bloc cuprinde status quo-ul, reprezentat de PSD, precum și o parte din PNL și UDMR, susținători ai continuării actualei situații. Această triadă face ca guvernarea să fie condiționată de formarea unei coaliții între cel puțin două dintre aceste tabere.
Adamescu afirmă că în prezent în țară predomină o stare de fragmentare politică, care afectează inclusiv capacitatea de a forma guverne stabile. El menționează că în trecut, alianțele între blocul pro-european și cel al status quo-ului au fost obișnuite, dar aceste colaborări din affluentuan s-au destrămat.
Negocierile și traseismul parlamentar
Sergiu Mișcoiu, analist politic, precizează că negocierile de la Palatul Cotroceni nu au înregistrat progrese relevante, partidele fiind ferme pe pozițiile inițiale. PNL și USR exclud posibilitatea unui guvern condus de PSD, chiar și dacă ar fi format din specialiști sau tehnocrați, iar PSD refuză implicarea lui Ilie Bolojan.
Mișcoiu amintște că linia divizată dintre actorii politici nu s-a schimbat, dar presiunea pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier crește, fiind aproape inevitabilă această decizie.
În privința soluțiilor pentru formarea unui guvern, PSD analizează două opțiuni principale. Prima presupune asigurarea unei majorități care să excludă AUR, dar această variantă nu este garantată, iar presiunile pot face ca Nicușor Dan să accepte o soluție diferită.
A doua variantă este desemnarea unui guvern tehnocrat, format din specialiști cu experiență în economie sau banking, având ca misiune mandatul limitat în timp. Expertul consideră că un astfel de guvern poate funcționa până spre finalul verii sau toamnei, dar nu se așteaptă ca această formulă să devină stabilă pe termen lung.
Traseism parlamentar și apariția partidelor satelit
Mișcoiu evidențiază o creștere a traseismului parlamentar, ca urmare a moțiunii de cenzură. Aleșii politici își negociază individual pozițiile, trecând deseori între partidele mari sau în micro-formațiuni recente.
Parlamentarii din PSD, PNL, dar și din formațiuni precum SOS România, POT sau noi partide precum UNIT sau formațiunea europarlamentarului Lazarus, își reconfigurează în continuare alianțele în funcție de interesele de moment. Anumiți parlamentari au schimbat mai multe afiliări, în încercarea de a obține avantaje politice sau personale.
În acest context, analistul consideră că susținerea unui guvern condus de PSD devine un obiectiv atractiv pentru aceștia, fenomen amplificat de modul în care au ajuns inițial pe listele electorale. Migrația parlamentară practică în România în această etapă de tranziție politică tinde să se intensifice și să atingă dimensiuni mai mari.