România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din fondurile alocate prin PNRR, conform unui anunț făcut de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, de 1 Mai. Decizia finală vizează o sumă de 458,7 milioane euro, considerată pierdută din cauza reformelor întârziate sau incomplete și a gestionării deficitare.
Contextul pierderilor din PNRR
Ministrul Pîslaru a precizat că suma de 350,7 milioane euro, inițial suspendată, a fost recuperată în urma evaluării realizate de Comisia Europeană. Totuși, 458,7 milioane euro din transferuri anterioare sunt pierdute, fiind rezultatul unor reforme nefinalizate în termenii agreați.
Pierderi datorate numirilor politice
Avocatul Toni Neacșu susține că cea mai mare parte a fondurilor pierdute provin din numiri politice în societățile de stat, în domeniul energiei și transporturilor. El afirmă că gestionarea deficitara a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) contribuie și ea la aceste pierderi.
Riscul eșecului pentru cererea de finanțare nr. 4
Cererea de finanțare nr. 4, în valoare de 2,6 miliarde euro, a fost depusă la Comisia Europeană în februarie. Până în prezent, nu s-a primit răspuns clar, iar avocațul Toni Neacșu consideră că solicitarea este, cel mai probabil, eșuată. El sugerează că lipsa de transparență în comunicare ar putea fi legată de presiunea politică.
Detalii despre situația actuală a fondurilor europene
În iunie 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume din PNRR, din cauza unor reforme nefinalizate sau înșelătoare. După transmiterea de justificări suplimentare în noiembrie 2025, a fost decisă recuperarea a patru jaloane importante, inclusiv cel legat de pensii speciale, pentru suma de 166 milioane euro. Pentru companiile de stat din energie, România a recuperat 48 milioane euro din 180 de milioane suspendate, iar pentru companiile din transporturi a primit 4,5 milioane euro din peste 15 milioane.
Reformele nevărsate și guvernanța defectuoasă în companiile de stat
Ministrul Pîslaru a indicat că reformele din zona companiilor de stat, precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, nu au fost finalizate conform standardelor europene. Problemele descrise includ numiri politice, proceduri neclare și lipsa indicatorilor de performanță, fapt care a dus la pierderea a 180 milioane euro.
La transporturi, problemele semnalate se referă la conflicte de interese, proceduri deficitare și numiri neconforme, ceea ce a dus la pierderea a peste 15 milioane euro, din care s-au recuperat doar 4,5 milioane euro.
Vinovați și responsabilități
Pîslaru a acuzat liderii politici de folosirea frecventă a oportunităților de amânare sau anulare a reformelor, pentru a-și păstra privilegiile și pentru a numi în funcții persoane fidele sau apropiați. El a precizat că aceste practici au permis blocarea reformelor și alimentarea corupției în societățile de stat.
### Cine plătește?
Ministrul sustine că întreaga societate românească suportă consecințele acestor blocaje și incompetențe, deoarece fondurile europene nejustificat blocate sau pierdute afectează investițiile și dezvoltarea economică a țării. El face legătura între aceste probleme și manipularea politică menită să perpetueze sistemul vechi.
Perspectiva politică și legală
În condițiile în care reformele au fost amânate ani de zile, iar numirile în companiile de stat au continuat să fie politizate, Pîslaru avertizează că lipsa de voință politică este principalul motiv pentru stagnare. El acuză că, în timp ce țara pledează pentru transparență și performanță, există o deliberată evitarea răspunsurilor clare la nivel european pentru a ascunde aceste probleme.
### Concluzii
Situația actuală reflectă dificultățile României de a respecta jaloanele impuse de Uniunea Europeană pentru accesarea fondurilor. Pierderea aproape a jumătate de miliard de euro evidențiază impactul ineficienței administrative și politicii clientelare în gestionarea fondurilor europene și în reformarea societăților de stat.