Un comunicat al Comisiei Europene anunță că România va pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza reformelor întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii anteriori. Decizia a fost făcută public vineri și a stârnit reacții în rândul oficialilor politici români.
Decizia Comisiei Europene și impactul asupra fondurilor publice
Potrivit informațiilor oficiale, suma de 458,7 milioane euro va fi retrasă din fondurile disponibile pentru România în cadrul PNRR, ca urmare a evaluării realizate de forurile europene. În cadrul aceluiași proces, alte cereri de plată rămân în continuare în discutie, însă această sumă reprezintă o reducere semnificativă pentru bugetul românesc din fondurile europene.
Reamintim că această decizie se bazează pe lipsa de progres în implementarea reformelor stabilite în planul național, despre care Comisia Europeană indică faptul că au fost întârziate sau realizate necorespunzător.
Reacții politice și declarații ale oficialilor români
Victor Negrescu, social-democrat și vicepreședinte al Parlamentului European, a comentat rezultatul pe Facebook, afirmând că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat”. El a spus că, totuși, există soluții pentru a recupera și păstra restul fondurilor dacă se menține dialogul.
Negrescu a subliniat că guvernul avea de la finalul anului 2023 până în noiembrie 2025 pentru a face modificări și a negocia cu Comisia Europeană, dar aceste oportunități au fost pierdute. El a adăugat că reformele au fost coordonate de miniștri de diferite partide și că rezultatele finale nu sunt celor mai bune, chiar dacă se putea face mai mult.
El a atras atenția că această pierdere vine după ce Guvernul a renunțat la miliarde de euro din fonduri disponibile sub forma unor împrumuturi cu dobânzi mici. În plus, Negrescu avertizează că dacă întârzierile continuă și managementul rămâne deficient, România poate pierde și mai mulți bani din mecanismul de finanțare europeană.
Negrescu a criticat, totodată, abordarea actuală a guvernului, considerând că este nevoie de o schimbare pentru a evita pierderile și pentru a asigura implementarea eficientă a reformelor în viitor.
Reacție din partea PNL și alte opinii politice
Siegfried Mureșan, reprezentant al PNL, a lansat critici la adresa fostului premier PSD, Marcel Ciolacu, și a susținut că suma de circa 350 milioane euro, deblocată recent, îi aparține în mare parte lui Ilie Bolojan, în contextul negocierilor din calitatea sa de reprezentant al PNL în anumite discuții cu autoritățile europene.
De altfel, Mureșan a explicat că responsabilitatea pentru deblocarea fondurilor aparține mai multor actori politici, iar acuzele directe la adresa fostului guvern PSD nu sunt justificate în totalitate.
Critici asupra modului de elaborare a planului și responsabilitatea politică
Victor Negrescu a criticat procesul de elaborare a planului national, afirmând că acesta a fost redactat într-o grabă excesivă, cu reforme insuficient pregătite. El a precizat că planul nu a fost adaptat realității administrative a României și nu a fost însoțit de o asumare politică serioasă.
Negrescu a mai declarat că, în timpul negocierilor anterioare, România a încercat să elimine pragul impus la pensii, dar s-au confruntat cu opoziție și voci din interiorul guvernului care considerau că acest lucru nu este realizabil.
De asemenea, el a acuzat Guvernul Bolojan, despre care a spus că încearcă să repare întârzierile prin reforme grăbite și superficiale, care sunt doar pentru imagine, nu pentru rezultate concrete.
Negrescu subliniază că reformele trebuie făcute cu responsabilitate și planificat, nu sub presiune sau improvizație, pentru a evita penalizările financiare și pierderea de fonduri europene.
Guvernul Bolojan, împreună cu parteneri precum AUR, ar fi depus o moțiune de cenzură pentru a protesta împotriva modului de gestionare a reformelor și a întârzierilor în implementare.
Recenta decizie a Comisiei Europene confirmă dificultățile întâmpinate în implementarea reformelor din cadrul PNRR și evidențiază necesitatea unei abordări diferite în gestionarea fondurilor europene în România.