Ministrul interimar al Economiei, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România are un plan clar pentru atragerea integrală a fondurilor nerambursabile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 13,57 miliarde de euro. Pînă în prezent, țara a încasat 5,229 miliarde de euro din cererile de plată 1, 2 și 3, din care prefinanțarea a fost acordată la semnarea contractelor. În ultimele 10 luni, Guvernul a recuperat aproape 3 miliarde de euro (2,966 miliarde), ceea ce reprezintă aproape două treimi din banii încasați în ultimii cinci ani.
Absorbție și stadiul proiectelor
Pîslaru a indicat că, în urma acestor eforturi, România a ajuns la o rată de absorbție de aproximativ 66,5% pe fondurile nerambursabile din PNRR. Această cifră o plasează departe de coada clasamentului, punând capăt unei perioade în care țara a avut o absorbție scăzută.
El a explicat că, în cazul cererii de plată 4, a fost aprobată suma de aproape 4,2 miliarde de euro, după eliminarea prefinanțării (13% din fonduri). Astfel, mai sunt de tras circa 4,9 miliarde de euro în sumă brută, iar suma efectiv trasabilă pentru proiecte rămase în fază de execuție reprezintă 4,2 miliarde de euro.
Pîslaru a subliniat că există proiecte finalizate sau în fază de finalizare până la 31 august, pe care se poate baza pentru atragerea fondurilor. În cazul în care aceste proiecte nu s-ar finaliza, riscurile pentru absorbție ar fi semnificative.
Reformele necesare și riscurile
Ministrul a atras atenția că, pentru a putea accesa fondurile, este nevoie ca două condiții să fie îndeplinite: finalizarea și documentarea proiectelor până la 31 august și adoptarea reformelor stabilite în acord cu Comisia Europeană.
El a menționat că există un stoc de reforme care ar putea genera penalizări de peste 11 miliarde de euro dacă nu sunt implementate. Aceste reforme prioritate urmează să fie adoptate până la sfârșitul lunii august, pentru a evita penalizările.
Printre reformele vizate se numără proiecte legislative și de infrastructură. La nivel legislativ, o prioritate este Legea salarizării, pentru care s-a lucrat la un acord politic și la un proiect stabilit în consultare cu PSD și Banca Mondială. Conform explicațiilor, pentru ca proiectul să fie aprobat, trebuie să nu depășească bugetul disponibil și să respecte principiile de salarizare convenite.
Un alt proiect important este Legea apelor, care trebuie să asigure o colectare directă de fonduri de la operatorii de apă din țară, pentru a susține investițiile în baraje și infrastructură. Pîslaru a arătat că există posibilitatea de a economisi aproximativ 700 milioane de euro prin adoptarea unui scenariu minim.
De asemenea, Codul urbanismului, care a rămas în Parlament de mai mult timp, urmează să fie actualizat pentru a clarifica procedurile de aprobare a actelor de urbanism între Primăria generală și primăriile de sector. Potrivit ministrului, această reformă are impact direct asupra fondurilor europene, fiind estimat un potențial de economisire de circa un miliard de euro.
Situația reformelor și planurile pentru finalizare
Pîslaru a precizat că planul de adoptare a reformelor prioritare pentru evitarea penalizărilor este în desfășurare și trebuie finalizat până la 31 august. El a menționat că, în cazul în care reformele esențiale nu se vor realiza, riscul pentru fondurile europene va fi crescut.
Referitor la Legea salarizării, el a spus că se lucrează în coordonare cu Departamentul de Finanțe și că se urmărește obținerea unui acord politic minim, pentru a evita excluderea din proces. El a spus că proiectul este în mare parte pregătit, fiind realizat în colaborare cu PSD și după bune practici europene și OECD.
Pentru Legea apelor, planul este să se adopte un scenariu minim, care să permită economii semnificative și să evite penalizările financiare. La nivel legislativ, prioritățile includ și actualizarea Codului urbanismului, pentru a nu pierde fonduri europene ce se ridică la circa un miliard de euro.