Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni detalii despre proiectul de reformă a salarizării în sectorul bugetar, parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reforma vizează crearea unui sistem mai echitabil și sustenabil, în condițiile în care procesul a început efectiv în 2022, deși PNRR a fost adoptat în 2021.
Context și evoluție
Dragoș Pîslaru a afirmat că această reformă este un demers „îndelung așteptat”. El a precizat că munca concretă pe jalonul salarial a început în 2022, iar PNRR, adoptat în 2021, a fost doar cadrul general. Reforma are în vedere principalul obiectiv de a construi un sistem pe principii durabile.
Principii fundamentale ale noului sistem de salarizare
Ministrul a prezentat cele șase direcții majore ale reformei, începând cu asigurarea echității între funcții similare în sectorul public. El a reafirmat principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală”, subliniind că funcții cu același conținut trebuie să beneficieze de remunerare similară.
El a spus că, după adoptarea legii 153, s-au creat diferențe semnificative în salariile anumitor familii ocupaționale, unele au primit suplimente, altele nu, iar diferențele au devenit majore în același tip de poziție.
Corelarea salariilor cu economia și predictibilitatea bugetară
Pîslaru a menționat că o prioritate este sustenabilitatea bugetară și legătura dintre salarii și economia națională. El a subliniat importanța respectării angajamentului de a reintra în limitele deficitului de 3% din PIB până în 2030 și a corelării creșterii salariilor cu productivitatea sectorului privat.
Reforma vizează și atragerea tinerilor în administrație, prin măsuri menite să motiveze debutanții și să susțină funcțiile de intrare în sectorul public.
Performanță și responsabilitate
Un alt principiu al noii reforme este accentul pe performanță și responsabilitate în sistemul public. Pîslaru a anunțat că aceste criterii au fost deja discutate ample, pentru a crea un cadru mai clar și mai responsabil în administrație.
Sistem unitar și eliminarea fragmentării
Ministrul a criticat actualul sistem pentru lipsa de coerență, cauzată de elemente salariale vechi și litigii administrative. În prezent, sistemul este complicat, cu elemente istorice care încă influențează salariile.
El a afirmat că va introducerea unui sistem salarial unitar, direct aplicabil de către Guvern, pentru a elimina aceste inechități și litigiile legate de legăturile istorice dintre salarii și sporuri.
Reforma în administrația locală
Primind o atenție specială, reformarea salariilor în administrația locală urmează deciziei din 2017, care a scos autoritățile din grila unitară. Pîslaru a explicat că această decizie va fi revizuită, urmând să fie readusă grila unitară, cu noi detalii tehnice pentru implementare.
Între măsuri, se propune reducerea drastică a numărului de sporuri, de la peste 150 în prezent, la o proporție de aproape 44%, eliminând 87 din cele 151 de sporuri, adică o reducere cu 56,57%. Aceasta va limita și valoarea totală a sporurilor la 20% din salariul de bază, pentru fiecare ordonator principal de credite.
El a menționat că salariile de bază trebuie să fie principala componentă a remunerației, sporurile fiind acceptabile doar pentru zone restrânse. În plus, noile reglementări vor plafona valoarea totală a sporurilor, pentru a asigura predictibilitate în cheltuielile salariale ale administrației publice.
Reforma salarială în sectorul bugetar trebuie să asigure o sistematizare mai coerentă, reducând inechitățile și simplificând cadrul administrativ. Detaliile tehnice pentru implementarea măsurilor vor fi comunicate ulterior.